Potrivit deputatului, în timp ce se discută despre reducerea numărului primăriilor (administrațiilor locale), numărul ministerelor și instituțiilor centrale a crescut semnificativ în ultimii ani, informează tvrmoldova.md. "În Ministerul Justiției erau 94 de angajați, acum sunt 155 (cu 66 mai mult). Aceasta este echivalentul a 8 primării. În Ministerul Economiei și Infrastructurii erau 156, acum sunt 308 — de două ori mai mult (sau încă 20 de primării). În Ministerul Agriculturii, în 2021 lucra 121 de specialiști, iar acum efectivul s-a dublat și a ajuns la 206 persoane, adică încă 13 primării. În Ministerul Sănătății erau 105 angajați, acum sunt 219; în Ministerul Educației erau 112, acum sunt 179 și așa mai departe", a declarat el, acuzând autoritățile de "umflarea efectivului angajaților instituțiilor centrale de stat". Răspunsul a venit de la fosta ministră a sănătății, Alla Nemerenko, care l-a acuzat pe fostul premier de manipularea datelor privind numărul angajaților Ministerului Sănătății. Nemerenko susține că numărul funcționarilor publici din minister este de 93, nu de 219, așa cum afirmă Kiku. Ea a precizat că în 2021 doar 45 de funcționari lucrau efectiv în domeniul sănătății, restul posturilor fiind legate de sectorul muncii și protecției sociale. Fosta ministră afirmă că la momentul preluării funcției, doar trei persoane se ocupau de sectorul medicamentelor și al dispozitivelor medicale, iar în timpul pandemiei doar 14 angajați dezvoltau politici în domeniul sănătății. "Nu am nimic împotriva egalității de gen, dar considerați că este normal ca doar trei funcționari să se ocupe de întreg sectorul medicamentelor, echipamentelor medicale, proiectelor de lege în acest domeniu și rapoartelor?", a întrebat fosta ministră. Pe 2 aprilie 2026, deputatul PAS, Marchel Spătaru, a răspuns la acuzațiile similare ale lui Ion Kiku, afirmând că angajarea de personal este justificată de obiectivele strategice ale țării, în special de cursul european. Potrivit acestuia, instituțiile de stat au nevoie de personal suplimentar pentru a face față procesului accelerat de armonizare a legislației Uniunii Europene și pentru a respecta termenele stabilite. "Aceste subdiviziuni din guvern sunt necesare, deoarece avem o agendă foarte ambițioasă de integrare europeană și implementare a legislației europene. Practic, majoritatea directivelor și regulamentelor UE sunt planificate să fie implementate deja în acest an și cel mult în anul următor, pentru a pregăti țara pentru semnarea acordului de aderare în 2028. Aceste subdiviziuni sunt necesare, în special pentru procesul de integrare europeană, care aduce, de asemenea, beneficii și finanțare", a răspuns Marchel Spătaru. Parlamentarul PAS a mai menționat că fondurile pentru salariile celor 56 de noi posturi din guvern vor fi acoperite din cele 1,9 miliarde de euro pe care Republica Moldova le va primi în perioada 2025-2027 de la Uniunea Europeană. Moldova a primit deja primele două tranșe din această asistență financiară. De asemenea, el a amintit de finanțarea UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinată dezvoltării economiei țării, care poate ajuta la susținerea instituțiilor de stat. Discuția dintre cei doi politicieni a avut loc pe fondul în care guvernul a aprobat pe 29 decembrie 2025 un moratoriu asupra angajărilor în sectorul public până pe 31 decembrie 2026. Măsura a fost justificată prin necesitatea de a reduce cheltuielile cu personalul în condițiile creșterii salariilor în sectorul bugetar.