Redacția ZdG 37.42 mii de articole Serviciul de Informații și Securitate a intrat în posesia unor informații potrivit cărora FSB a obținut acces la o serie de baze de date private vândute ilegal pe Dark Web, baze de date extrase ilegal prin spargerea serverelor private, precum și baza de date colectată de grupul criminal organizat Șor în ultimii ani, care conține circa 145.000 cetățeni care au oferit datele personale. Potrivit expertului WarchDog, Andrei Curăraru, aceasta este o operațiune prin care se încearcă creșterea nemulțumirii populației, scăderea încrederii în instituțiile statului și amplificarea sentimentului de nesiguranță. Toate parte a războiului hibrid dus împotriva cetățenilor R. Moldova.

Expertul explică că în mai 2026, autoritățile au anunțat destructurarea Crimenetwork, o piață ilegală unde se vindeau baze de date furate, date bancare, servicii de atac cibernetic, documente false și servicii de spălare a banilor, iar infrastructura tehnică era găzduită pe servere din R. Moldova.

„Pe piața ilegală online, o bază de clienți poate costa de la câteva sute până la peste 10.000 de dolari, în funcție de mărime, prospețime și tipul datelor. Pe rețelele de socializare sunt promovate zeci de mii de aplicații care cer acces la datele voastre personale pentru a vă prezice viitorul, a face o caricatură sau jocuri online “gratis” care, de fapt, vă vând ulterior datele escrocilor. Aparent și unor care au legături cu Federația Rusă. Seturile mari se pot vinde și la pachet: aproximativ 5–50 de dolari pentru 1.000 de înregistrări, iar o bază națională scursă dintr-o țară mică poate ajunge, estimativ, la 1500–5000 de dolari pentru întregul set. Datele simple, precum nume, telefon și e-mail, sunt marfă ieftină. Dar identitățile complete, cu date financiare sau medicale, pot valora 20–300 de dolari per persoană. Pentru escroci, asta înseamnă materie primă ieftină pentru apeluri credibile.”

„Anvergura fenomenului sperie. În 2024, utilizatorii de telefonie mobilă din Moldova au primit aproximativ 2,4 milioane de apeluri frauduloase, cu aproape 150% mai mult decât în anul precedent. În 2025, Poliția a înregistrat 1760 de cazuri de fraudă online, cu prejudicii de 211 milioane de lei, aproape de trei ori mai mari decât în 2024. În doar trei zile din mai 2026, autoritățile au raportat 68 de cazuri și pierderi de peste 8 milioane de lei. Într-o singură zi, 24 de cazuri au produs prejudicii de 1,5 milioane de lei. Schema este cunoscută. Cineva sună și spune că este de la bancă, Poliție, SIS sau Banca Națională. Vorbește despre un cont compromis, o tranzacție suspectă sau un pericol urgent. Victima este presată să nu verifice, să nu închidă și să acționeze imediat. După aceea intră în joc restul rețelei: curieri care iau numerarul, persoane care transformă banii în criptomonede și canale prin care sumele sunt transferate mai departe”, a adăugat Curăraru.

„Așteptăm din partea SIS un raport mai amplu care să prezinte detalii despre proveniența și felul în care funcționează aceste atacuri. Însă nu trebuie să ne mire originea potențială a apelurilor escrocilor. Presa rusă a scris că un grup bancar mare a cerut percheziții după ce a identificat apeluri frauduloase care duceau spre penitenciare. La descinderi, anchetatorii și FSB au găsit telefoane, cartele SIM, căști fără fir, microfoane și echipamente de conectare la internet, în valoare de cel puțin 7 milioane de ruble. Relatările vorbesc despre până la 50 de oameni implicați și aproximativ 20.000 de apeluri pe săptămână. Astfel de sisteme nu funcționează fără complicitate internă. Doi angajați ai serviciului federal penitenciare au fost reținuți, dar explicația este prea mică pentru o operațiune de asemenea volum. Activista Olga Romanova, de la ONG-ul Rusia după gratii, spune că astfel de centre sunt acoperite de conducerea coloniilor și izolatoarelor și operate împreună cu structurile criminale din penitenciare.

Acum le-au ațintit și pe R. Moldova. O infrastructură criminală crescută într-un sistem unde granița dintre penitenciare, mafie și servicii speciale s-a șters și este utilizată contra noastră. Pentru noi, potențiale victime sfaturile sunt banale dar necesare: nu dați coduri, parole, date bancare sau bani la telefon. Închideți și sunați instituția la numărul oficial. Dar responsabilitatea nu poate rămâne doar la victime. Operatorii trebuie să marcheze apelurile suspecte, să blocheze falsificarea numerelor și să ofere protecție implicită împotriva apelurilor frauduloase. Mai mulți operatori au început să ofere așa servicii, dar ele trebuie să fie gratuite și implicite. Băncile trebuie să verifice separat transferurile mari neobișnuite și să aibă protocoale de avertizare înainte de transferuri sau ridicări de numerar mari. Dacă escrocii lucrează organizat, și apărarea trebuie să fie organizată”, a susținut Andrei Curăraru.