Comisia de la Veneția (CV) s-a exprimat critic față de două inițiative legislative ale autorităților moldovenești, legate de evaluarea externă (vetting) a judecătorilor și procurorilor. Este vorba despre 'vettingul total' al judecătorilor și despre modificarea controversată a legii, care a permis numirea lui Herman von Hebel în comisia de vetting după prima tentativă eșuată. NM relatează concluziile experților CV și recomandările adresate autorităților moldovenești.

Primul raport al Comisiei de la Veneția se referă la proiectul Ministerului Justiției, conform căruia atribuțiile de verificare a integrității financiare a judecătorilor de primă instanță sunt transferate până la 31 decembrie 2027 comisiei de vetting, care verifică judecătorii Curții Supreme de Justiție, ai instanțelor de apel, președinții și vicepreședinții instanțelor de primă instanță, precum și judecătorii colegiului special anticorupție. Conform actualei versiuni a legii privind vettingul, judecătorii de primă instanță trebuie să fie verificați de colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

De asemenea, Ministerul a propus înăsprirea criteriilor de evaluare a judecătorilor de primă instanță. În actuala versiune a legii, evaluarea finală, pe care o emite colegiul, depinde de conformitatea cu criteriul de integritate, care reprezintă 40%. Ministerul Justiției a propus ca, în situațiile în care judecătorul de primă instanță nu corespunde criteriului de integritate, evaluarea pe celelalte criterii să nu fie luată în considerare deloc. Cu alte cuvinte, dacă, în ceea ce privește criteriile de competență profesională și abilități organizatorice, judecătorul obține cea mai mare notă posibilă, iar la criteriul de integritate există abateri, se consideră automat că judecătorul a picat evaluarea.

Autoritățile moldovenești au justificat această inițiativă prin faptul că colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor (organ de auto-reglementare a judecătorilor) pur și simplu nu dispune de experți și resurse necesare pentru a efectua investigații financiare complexe. Transferul acestor funcții către comisia de vetting este văzut ca un mod de a depăși slăbiciunea instituțională, de a curăța sistemul de corupție, de a crește nivelul de încredere publică și de a îndeplini cerințele legate de aderarea la Uniunea Europeană.

Comisia de la Veneția, însă, a ajuns la concluzia că proiectul de lege șterge, de fapt, granița dintre verificarea obișnuită în cadrul CSM și verificarea extraordinară în cadrul vettingului. În opinia CV, autoritățile încearcă să implementeze mecanisme radicale de curățare a sistemului sub pretextul unei evaluări obișnuite. Experții CV au subliniat că un vetting atât de amplu este o măsură excepțională, iar aplicarea sa tuturor judecătorilor de primă instanță necesită o justificare serioasă și o analiză profundă a consecințelor.

Experții consideră că există un risc ridicat ca o astfel de presiune să provoace o avalanșă de demisii, ceea ce va agrava criza de personal în sistemul judiciar deja suprasolicitat al Moldovei. Comisia de la Veneția a exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la lacunele juridice ale proiectului de lege. În text lipsesc garanțiile procesuale de bază pentru judecători, cum ar fi dreptul la notificare prealabilă, prezentarea de dovezi sau desfășurarea de audieri închise, care sunt prevăzute în legea principală privind vettingul. În plus, proiectul de lege nu oferă un răspuns clar cu privire la consecințele eșecului evaluării, precum și dacă aceasta va constitui un temei pentru concedierea imediată.

Comisia de la Veneția a recomandat autorităților moldovenești să elimine toate aspectele controversate, în cazul în care acest proiect de lege va fi totuși adoptat. În același timp, experții CV au subliniat că 'decizia finală cu privire la faptul dacă situația actuală din sistemul judiciar al Moldovei oferă suficiente motive pentru a efectua o verificare extraordinară a bună-credinței tuturor judecătorilor aparține autorităților moldovenești'.

Anterior, amintim, ideea 'vettingului total' al judecătorilor a fost criticată de Consiliul Superior al Magistraturii (despre aceasta am scris aici).

Al doilea raport al Comisiei de la Veneția se referă la proiectul de lege, care a fost adoptat de majoritatea guvernamentală la începutul lunii martie. Este vorba despre modificarea care a inclus în legea privind vettingul un mecanism 'de rezervă' pentru numirea experților străini în comisiile de vetting. Acesta prevede că, dacă în prima tentativă de a aproba în Parlament un membru străin al comisiei nu se reușește obținerea celor 61 de voturi necesare, se va desfășura o nouă votare, în urma căreia pentru aprobarea candidatului este suficient un simplu majoritate (51 de voturi).

Modificarea a fost introdusă în grabă în lege după prima tentativă eșuată de a-l numi în comisie pe juristul olandez Herman von Hebel, care a condus anterior comisia de vetting pentru verificarea candidaților în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Totodată, modificarea a fost introdusă într-un alt proiect de lege deja în etapa celei de-a doua lecturi. Autoritățile și-au justificat acțiunile prin dorința de a evita situația în care opoziția blochează intenționat numirea membrilor comisiei pentru a întârzia vettingul (mai multe detalii despre numirea controversată a lui von Hebel pot fi citite aici).

Comisia de la Veneția, în concluzia sa cu privire la această noutate, a ajuns la concluzia că utilizarea unui astfel de mecanism de deblocare este acceptabilă. CV a subliniat că, având în vedere urgența reformei și faptul că candidații internaționali sunt inițial independenți de lupta politică internă, reducerea pragului la o majoritate simplă nu contravine standardelor europene.

Cu toate acestea, experții CV au semnalat trei vulnerabilități procesuale serioase ale noii legi, care necesită revizuire. În primul rând, experții au subliniat că această modificare a fost introdusă în grabă, fără consultări publice adecvate și dezbateri cu participarea societății civile. În plus, conform modificării adoptate, reducerea pragului de la 61 la 51 permite ca votul repetat să fie desfășurat în aceeași ședință. Aceasta, așa cum au subliniat experții CV, distruge practic ideea de consens, lipsind majoritatea guvernamentale de stimulente pentru a negocia cu opoziția. Comisia de la Veneția a recomandat cu insistență autorităților să prevadă un interval semnificativ de timp între voturi, care să poată fi utilizat pentru negocieri politice constructive.

CV a recomandat eliminarea acestor și altor deficiențe din lege pentru a respecta normele democratice.

Vettingul în Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting sau Pre-vetting a verificat candidații pentru organele de auto-reglementare — Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea sa a început în vara anului 2022. Ulterior, au fost formate încă două comisii pentru verificarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă pentru verificarea judecătorilor, a început activitatea în iulie 2023. Sarcina sa este verificarea judecătorilor instanțelor de apel, judecătorilor și candidaților pentru Curtea Supremă de Justiție, precum și președinților și vicepreședinților instanțelor. Comisia nr. 3, care se ocupă de procurori, a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să verifice procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și șefii procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

În componența fiecărei comisii se află trei juriști moldoveni (doi numiți de majoritatea guvernamentală, unul de opoziție). De asemenea, în comisie sunt incluși câte trei experți internaționali, recomandați de partenerii externi. Termenul inițial limită pentru finalizarea vettingului a fost mutat de la 31 decembrie 2025 la 31 decembrie 2026. Însă și după această dată comisiile vor continua activitatea până la finalizarea examinării în Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor judecătorilor și procurorilor care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegram @newsmakerlive. Acolo veți găsi rapid tot ce este important de știut acum despre Moldova și regiune.

Puteți contribui la jurnalismul de calitate, sprijinindu-ne o dată prin sistemul E-commerce al băncii maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte a schimbării Moldovei în bine. Datorită sprijinului dumneavoastră, vom putea realiza și mai multe proiecte noi și importante și vom rămâne independenți. Indiferent de modul în care ne sprijiniți, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a deveni colaboratorul nostru. Nu este greu și chiar plăcut.

Dacă ați găsit o eroare, vă rugăm să evidențiați fragmentul de text și să apăsați Ctrl+Enter.