Integrarea Moldovei în UE – un proces bazat pe merite, nu o cursă

Moldova a început negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar întrebările legate de termene rămân deschise. Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul unui interviu acordat NewsMaker, a discutat despre dacă Bruxelles-ul consideră Moldova și Ucraina ca un "pachet" unitar, ce părere au despre drepturile minorităților naționale în contextul extinderii UE și dacă Transnistria și Găgăuzia pot deveni obstacole în calea țării spre Uniunea Europeană. De asemenea, Metsola a răspuns la întrebarea despre discuțiile privind unirea Moldovei cu România și despre un posibil "plan B" în cazul în care procesul de aderare la UE se va prelungi.

— Moldova și Ucraina au fost considerate până în ultimul moment ca un pachet unitar în procesul de eurointegrare — din motive evidente de solidaritate și securitate regională. După deschiderea oficială a clusterelor de negociere, se întreabă dacă Comisia Europeană și statele membre văd Moldova și Ucraina ca două traiectorii separate de aderare, evaluate exclusiv pe baza progresului și reformelor proprii. Sau există riscul ca situația dintr-o țară să influențeze ritmul negocierilor celeilalte, inclusiv în etapele următoare ale procesului de aderare?

— Salutăm faptul că statele membre ale UE au dat undă verde începerii negocierilor pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Acesta este un lucru pentru care Parlamentul European a militat, deoarece știm că viitorul vostru este strâns legat de Uniunea Europeană. Puteți conta pe sprijinul Parlamentului European la fiecare etapă a drumului vostru spre aderare.

Acest proces este unic pentru fiecare țară candidată și se bazează pe reformele concrete care apropie țara de Uniunea Europeană. Nu este o cursă, ci un drum bazat pe merite, care se parcurge etapă cu etapă și se finalizează cu aderarea la UE.

Permiteți-mi, de asemenea, să recunosc determinarea și implicarea președintelui Maia Sandu, care, în ciuda celor mai dificile circumstanțe, continuă să conducă cu încredere țara spre Uniunea noastră, demonstrând fermitate, viziune clară și o hotărâre de neclintit. Și sunt sigură că nu va trece mult timp până când deputații moldoveni din Parlamentul European își vor ocupa locurile în Parlamentul European.

— În ultimele zile, pe lângă problema minorității ungare din Ucraina, au apărut informații că și Bulgaria ar putea solicita garanții suplimentare pentru respectarea drepturilor minorităților etnice în contextul negocierilor de aderare. În Moldova trăiește, de asemenea, o comunitate bulgară semnificativă, în special în sudul țării, iar tema protecției minorităților rămâne sensibilă, inclusiv în discuțiile despre reforma administrativ-teritorială și reprezentarea comunităților locale. Cum poate Uniunea Europeană să traseze o linie între protecția legală a drepturilor minorităților și riscul ca astfel de probleme să devină condiții suplimentare sau instrumente de blocare a procesului de extindere?

— Protecția minorităților este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Aceasta este reflectată în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii întruchipează ceea ce susținem: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Fiecare țară care aspiră să devină parte a comunității noastre își asumă angajamentul de a-și alinia sistemul la aceste valori.

Procesul de extindere nu este o simplă îndeplinire a cerințelor formale de pe o listă. Este un drum comun spre un viitor comun. Parlamentul European va colabora cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, împărtășind experiența, promovând cooperarea și ajutând la consolidarea instituțiilor și asigurarea respectării drepturilor fundamentale. Acesta este sensul extinderii — de a deveni mai puternici împreună.

— În Moldova, se discută periodic despre ideea unirii cu România. Recent, aceasta a fost din nou prezentată ca un posibil "plan B" în cazul în care aderarea la UE va fi blocată sau va dura prea mult. Pentru unii, este un proiect istoric și identitar, iar pentru alții — un subiect capabil să polarizeze societatea și să amplifice îngrijorarea în rândul minorităților și al locuitorilor din regiunile vulnerabile. Din perspectiva Parlamentului European, pot fi considerate astfel de discuții o formă legitimă de presiune politică asupra UE? Sau, dimpotrivă, este un semnal că politica de extindere riscă să-și piardă credibilitatea dacă nu oferă Moldovei o perspectivă și un calendar de aderare suficient de clare?

— Moldova trebuie să-și definească singură viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea de a o întâmpina pe președinta Maia Sandu în Parlamentul European de la Strasbourg, unde i-a fost înmânat Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor constant față de calea europeană a țării. În ciuda încercărilor neîncetate de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii Moldovei continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare. Și mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem alături de voi.

Există progrese, iar Republica Moldova devine tot mai aproape de piața noastră unică. Astăzi, sunteți deja parte a zonei unice de plăți în euro (SEPA) și a spațiului "Roaming ca acasă" (Roam Like at Home), iar noi vom continua integrarea economiei voastre. Iar acum, cu începerea oficială a negocierilor pe primele capitole, am atins un alt prag important. Vom continua să avansăm, astfel încât cetățenii Moldovei să simtă cu adevărat ce înseamnă aderarea la UE pentru viața lor de zi cu zi.

Pentru a asigura un sprijin adecvat tuturor țărilor candidate în acest proces, Parlamentul European solicită alocarea resurselor necesare și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm: investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine.

— În Moldova, integrarea europeană nu este doar un proces tehnic de reforme, ci și un test al rezilienței interne a țării. Pe de o parte, rămâne conflictul transnistrean — o problemă nerezolvată cu prezența trupelor ruse și lipsa unui control eficient al Chișinăului asupra regiunii. Pe de altă parte, Găgăuzia, care beneficiază de autonomie legislativă, unde contradicțiile politice și identitare devin din ce în ce mai evidente și pot fi folosite de forțele anti-europene. Cum percepe Parlamentul European aceste două vulnerabilități: ca obstacole reale în calea aderării sau ca probleme care pot fi abordate în paralel cu procesul de eurointegrare, fără a bloca avansul Moldovei?

— Parlamentul European susține pe deplin independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei. Și vom ajuta întotdeauna țările candidate pe parcursul întregului proces de rezolvare a conflictelor, depășire a provocărilor și menținere a ritmului. Împreună transformăm ambițiile în realizări care întăresc ambele părți.

Interviul a fost realizat în scris: NM a transmis întrebările și a primit răspunsurile.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegram @newsmakerlive. Acolo veți găsi rapid tot ce este important de știut acum despre Moldova și regiune.

Puteți contribui la jurnalismul de calitate, sprijinindu-ne o dată prin sistemul E-commerce al băncii maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte a schimbării Moldovei în bine. Datorită sprijinului vostru, vom putea realiza și mai multe proiecte noi și importante și vom rămâne independenți. Indiferent de modul în care ne sprijiniți, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a deveni partenerul nostru. Nu este greu și chiar plăcut.

Dacă ați găsit o eroare, vă rugăm să evidențiați fragmentul de text și să apăsați Ctrl+Enter.