În Republica Moldova, migrarea și scăderea natalității au devenit fenomene care schimbă vizibil structura societății. Datele Recensământului din 2024 arată că populația a ajuns la aproximativ 2,4 milioane de locuitori, cu 13,6% mai puțin decât în urmă cu un deceniu, echivalentul dispariției demografice a unui oraș întreg.

Cel mai puternic impact se resimte în mediul rural și în raioanele din nordul țării. În raionul Rîșcani, populația a scăzut de la peste 59 de mii de locuitori în 2014 la aproximativ 43 de mii în prezent. Localnicii descriu sate tot mai goale, cu case părăsite și familii despărțite de distanțe mari.

În multe familii, părinții au rămas singuri, iar copiii își construiesc viața în alte țări, de la Italia și Germania până la Cehia sau Rusia. Fenomenul a dus și la scăderea natalității: în unele localități numărul copiilor născuți anual s-a înjumătățit în ultimii ani.

Oamenii spun că lipsa locurilor de muncă și veniturile mici rămân principalele motive ale exodului.

„Tare mulți pensionari au rămas, lefurile sunt mici, iar ei uneori nu au ce cumpăra. Guvernul trebuie să aibă grijă de ei, atunci oamenii nu vor pleca, vor rămâne în sat, pe loc și vor munci aici.”

Sociologii explică faptul că migrația nu este determinată doar de salarii, ci și de accesul mai bun la servicii, educație și calitatea generală a vieții din alte state. Pleacă în special tinerii activi, ceea ce afectează direct capacitatea de regenerare a populației.

Autoritățile recunosc problema și spun că implementează programe de stimulare a angajării tinerilor și măsuri de sprijin pentru diaspora.

„Noi am venit cu un program de stimulare a angajării tinerilor, adăugăm trei mii de lei timp de un an de zile pentru cei care se angajează în șapte industrii strategice. Există programe pentru diaspora, un șir de măsuri. Migrația este un proces complex: nu poți pune porți la hotare, este o decizie individuală, dar măsurile de protecție socială și de oferire a unor condiții mai bune de trai aici, în Republica Moldova, continuăm să le implementăm”, afirmă ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Între timp, statisticile arată că grupele de vârstă cele mai afectate de emigrare sunt 20–39 de ani, ceea ce accentuează îmbătrânirea populației și declinul satelor din Republica Moldova.

Cum este resimțită această realitate de către cetățeni, ce spun autoritățile despre măsurile adoptate, cum este evaluată amploarea fenomenului de către sociologi, dar și ce viitor ne așteaptă în satele moldovenești, aflați din reportajul de mai jos.