Din cauza acestei situații, mulți seniori întâmpină dificultăți în a-și menține nivelul de trai după pensionare. În Uniunea Europeană, aproape fiecare al șaselea pensionar se află în grupul de risc de sărăcie, transmite euronews.com. Mulți pensionari continuă să lucreze și după ce au obținut pensia. Motivele lor sunt variate. Principala cauză este plăcerea de a munci și dorința de a rămâne productivi (36,3%), însă și necesitatea financiară (28,6%) reprezintă un stimul important. În ce țări oamenii continuă cel mai frecvent să lucreze după ce au obținut pensia de vârstă? Și în care state europene necesitatea financiară este principalul factor? În 2023, conform celor mai recente date disponibile pentru 2026, 12,9% dintre cetățenii UE au continuat să lucreze în primele șase luni după obținerea primei pensii de vârstă. Această proporție variază semnificativ între țările Europei: de la 1,7% în România până la 54,9% în Estonia, conform datelor Eurostat. Peste 40% continuă să lucreze și în Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%). Alte două state nordice urmează acest grup de lideri, iar Cipru (29,7%) se află între ele: Norvegia (37,7%) și Finlanda (28,5%). Pe de altă parte, în România (1,7%), se înregistrează proporții foarte scăzute, la fel ca în Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%). "Grecia a avut anterior o poziție extrem de rigidă față de pensionarii care lucrează. Însă, sub influența crizei, reducerilor de pensii și reformei pensiilor, această poziție s-a mai îmblânzit", a declarat profesorul Platon Tinios de la Universitatea Pireu. Potrivit acestuia, o schimbare semnificativă a politicii în 2022 a dus la o creștere bruscă a numărului de pensionari care lucrează înregistrati. Totuși, această creștere nu este reflectată în statisticile actuale, deoarece a avut loc în a doua jumătate a anului 2023. În mai multe țări, principala cauză pentru care continuă să lucreze devine necesitatea financiară. Printre cei care rămân pe piața muncii, proporția celor care invocă acest motiv variază de la 9,4% în Suedia până la 68,5% în Cipru. "Desigur, acolo unde oamenii spun că lucrează din necesitate financiară, aceasta înseamnă că ei consideră că veniturile lor din pensie sunt insuficiente", a afirmat doctorul Olga Rajevska de la Universitatea Stradinia din Riga. "O proporție ridicată a acestor răspunsuri indică faptul că sistemul de pensii din țările respective este ineficient și nu poate asigura un venit suficient." În România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că continuă să lucreze din necesitate financiară. Această proporție depășește o treime și în Croația (48,2%), Letonia (47,9%), Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%). Dintre cele patru mari economii ale UE, cel mai scăzut procent se înregistrează în Spania — 19,6%. Italia (29,7%) depășește ușor media UE. La coada listei, după Suedia (9,4%), se află Norvegia (9,8%). În Republica Cehă și Luxemburg, proporția pensionarilor care continuă să lucreze din necesitate financiară rămâne sub 15%. Câte pensionari lucrează din necesitate? Dacă se combină proporția pensionarilor care lucrează după pensionare cu proporția celor care indică necesitatea financiară ca principal motiv, se obține o proporție totală a pensionarilor care continuă să muncească din motive financiare. În medie, în UE, aceasta este de 3,7%, iar în Europa, acest indicator variază de la 0,9% în România până la 21,2% în Letonia. În Cipru (20,3%), acest indicator depășește de asemenea o cincime, iar în Estonia (17,3%) și Lituania (%) este de asemenea de două cifre. "În țările baltice, principalul factor este necesitatea financiară de a continua să lucreze, deoarece pensiile din aceste țări sunt semnificativ mai mici decât media europeană", a subliniat Rajevska. "Atâta timp cât oamenii sunt capabili să lucreze, ei continuă să o facă pur și simplu pentru a câștiga un trai decent." În Bulgaria (8,9%), Ungaria (7,7%) și Slovacia (7,5%), cel puțin 7,5% dintre toți pensionarii continuă să lucreze din necesitate financiară. Dintre marile economii, cea mai mare proporție se înregistrează în Germania — 4,5%, în timp ce Franța (3,7%) corespunde mediei din UE. În Spania, doar 1% dintre pensionari lucrează din necesitate financiară — acesta este cel mai scăzut procent. În Italia (2,8%), procentul este de asemenea sub media din UE. Pensionarii au devenit mai sănătoși și mai educați decât înainte. Profesorul Kene Henkens de la Institutul Demografic Interdisciplinar din Olanda (NIDI) a subliniat că în țările cu pensii scăzute, oamenii continuă mai des să lucreze. Totuși, creșterea ocupării după pensionare se observă și în țările cu pensii bune. Există câteva motive importante pentru aceasta. "Pensionarii de astăzi sunt mai sănătoși și mai bine educați decât înainte și, ca urmare, mențin o legătură mai strânsă cu piața muncii", a spus el. "Din datele Eurostat reiese că majoritatea pensionarilor care lucrează o fac din plăcere și pentru integrarea socială." Normele în schimbare. El a subliniat că această tendință este amplificată de schimbările în percepția muncii după pensionare în cadrul companiilor. "În Olanda, de exemplu, vedem clar că angajatorii devin din ce în ce mai pozitivi față de angajarea angajaților de peste vârsta de pensionare. Acest lucru se datorează atât schimbărilor demografice, cât și lipsei prelungite de forță de muncă. Pensionarii sunt considerați o rezervă suplimentară de forță de muncă", a adăugat el. Mulți ar dori să lucreze, dar nu pot găsi un loc de muncă. Henkens a avertizat că în multe țări mai sărace, pensionarii ar dori poate să lucreze, dar nu pot găsi un loc de muncă. El a subliniat că, din acest motiv, statisticile iau în considerare doar pe cei care deja lucrează. Numărul pensionarilor care rămân fără muncă din cauza constrângerilor poate varia semnificativ de la o țară la alta. Tinios a subliniat, de asemenea, că posibilitatea pensionarilor de a continua să lucreze este un element important al strategiei de îmbătrânire activă, adăugând flexibilitate în tranziția de la ocuparea completă la pensie completă. Acest lucru permite, de asemenea, societății să beneficieze de abilitățile cetățenilor în vârstă și ajută în același timp la acoperirea deficitului de forță de muncă pe piața muncii, cauzat de factori demografici. Necesitatea financiară — un concept relativ. Profesorul Lauri Leppik de la Universitatea din Tallinn a subliniat că "necesitatea financiară" este un concept relativ, care nu este neapărat legat de dimensiunea absolută a pensiei de stat. El a subliniat că, deși motivele economice — necesitatea financiară sau dorința de a suplimenta pensia de stat cu un venit — sunt factori importanți ai fenomenului pensionarilor care lucrează, legătura dintre suficiența pensiilor și ocuparea în vârstă nu este atât de directă și este mult mai nuanțată.