Republica Moldova sărbătorește marți, 23 iunie, Ziua Suveranității. Declarația de Suveranitate a fost adoptată acum 36 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. „Acum 36 de ani, moldovenii au luptat pentru suveranitate și pentru dreptul de a-și decide soarta singuri. Peste 36 de ani, Moldova își construiește soarta cu adevărat”, a declarat președinta Maia Sandu din capitala Belgiei, Bruxelles.

În mesajul său din această zi, președinta a ținut să precizeze cât de greu a fost drumul spre obținerea suveranității Republicii Moldova.

„Acest drum pe care suntem, drumul integrării europene a început de la părinții și bunicii noștri, care pe 23 iunie 1990 au decis să se rupă de regimul sovietic. Moscova, din păcate, nu a respectat niciodată suveranitatea și independența noastră, iar astăzi regimul de la Kremlin vrea să distrugă, prin bombe și prin crime, suveranitatea Ucrainei. Avem obligația să păzim, să păstrăm suveranitatea, independența și pacea și facem acest lucru prin procesul de integrare europeană. (...) La fel ca părinții și bunicii noștri acum 36 de ani, să fim uniți, să muncim cu demnitate și curaj pentru a realiza acest proces: programul de integrare europeană a Republicii Moldova”, a susținut șefa statului.

Și premierul Alexandru Munteanu a declarat că „acum 36 de ani a fost momentul în care am afirmat că viitorul țării trebuie decis aici, de cetățenii ei”.

„Și astăzi, suveranitatea înseamnă același lucru: dreptul nostru de a ne alege singuri drumul, de a construi instituții puternice, de a respecta legea și de a contribui, fiecare, la dezvoltarea Republicii Moldova. Drumul european este expresia acestei alegeri suverane și a dorinței noastre de a construi o țară mai puternică, mai sigură și mai prosperă”, a declarat Munteanu.

Totodată, fostul președinte și liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris într-o postare că „trebuie să admitem că nouă ne este până în prezent foarte dificil să ne afirmăm ca stat suveran, ca stat care ia decizii în interesele sale naționale, și nu la comanda și în interesul comisarilor străini”.

„Noi de 36 de ani tot încercăm să păstrăm suveranitatea, independența și statalitatea și să nu le cedăm. Dar, periodic, apar forțe politice trădătoare, care ne propun planuri B, planuri și scenarii de cedare a țării, de desființare a Republicii Moldova, prin Unire sau prin împărțire teritorială. Asta înseamnă că suveranitatea ne este în pericol.

Dacă e adevărat că un popor are nevoie de 40 de ani de „umblat prin pustie”, noi mai avem de umblat încă patru ani, exact cât să ne tratăm de ultima și de cea mai dureroasă problemă politică pe care a avut-o vreodată țara noastră – guvernarea trădătoare PAS. Nu a rămas mult să-i suportăm la conducere, până Moldova se va elibera și poporul își va lua țara înapoi”, a scris deputatul care promovează politica pro-rusă Igor Dodon.

Potrivit istoricilor, Declarația a fost adoptată într-un context istoric complex, marcat de o paradă a suveranităților, proces care a cuprins întreg spațiul sovietic.

Adoptarea Declarației de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională. Astfel, Declarația de Suveranitate stipulează în mod clar că suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei. Se afirmă supremația legilor Republicii Sovietice Socialiste Moldova asupra celor unionale, se instituie cetățenia și se prevede dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

În același timp, documentul stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului.

În sfârșit se stipula că „prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a Republicii Sovietice Socialiste Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a Republicii Sovietice Socialiste Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane”.

Declarația de Suveranitate a fost votată cu o singură abținere.

La 23 iunie 1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranității Republicii Moldova, la Chișinău a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale, ce poartă atributele statalității – Stema și Drapelul.