VIDEO: Zelenski afirmă că „Rusia a pierdut R. Moldova” | Ion Ceban, înfrângere în România | Tiktoker reținut pentru propagandă de război | Percheziții în dosar de abuz de serviciu | Noutăți despre aderarea R. Moldova la UE | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ

VIDEO Zelenski: „Rusia a pierdut R. Moldova” | Ion Ceban, înfrângere în România | Tiktoker reținut pentru propagandă de război | Percheziții într-un dosar de abuz de serviciu | Noutăți despre procesul de aderare a R. Moldova la UE | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ

Milena ONISIM 1.56 mii de articole Rusia a pierdut R. Moldova. Cui aparține declarația, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre procesul de judecată pierdut de Ion Ceban în litigiul cu ministra de Externe a României, dar și despre milioanele pe care fugarul penal Ilan Șor riscă să le piardă în favoarea statului.

Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.

Un bărbat de 33 de ani, cunoscut pe TikTok drept „baba Galea” sau ca autor al canalului „Nu vreau să tac”, este cercetat penal pentru propagandă de război. Acesta a fost reținut de oamenii legii la revenirea în R. Moldova din Germania. Potrivit oamenilor legii, bărbatul este suspectat că a publicat în mod repetat pe rețelele de socializare materiale care ar promova și justifica acțiuni militare, ar incita la război și la extinderea conflictelor armate, precum și la ură și discriminare socială. Într-unul dintre videoclipurile distribuite online, acesta i-a cerut dictatorului rus Vladimir Putin să invadeze R. Moldova. După reținere și eliberare, vloggerul a venit cu o reacție publică, recunoscând că a greșit. În prezent, bănuitul este cercetat în stare de libertate, fiind obligat să se prezinte la organul de urmărire penală. Conform legislației, fapta de care este acuzat se pedepsește cu amendă de până la 75 de mii de lei sau cu închisoare de până la șase ani.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a pierdut în primă instanță procesul intentat împotriva ministrei Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu. În contextul interzicerii accesului său pe teritoriul României, Ion Ceban a solicitat despăgubiri în valoare de un leu de la Oana Țoiu, după ce aceasta declarase că Ceban ar avea „legături complicate cu Rusia”. Într-o reacție publicată pe pagina sa de Facebook, Ion Ceban a declarat că decizia prin care i-a fost interzisă intrarea în România are un caracter „strict politic” și a anunțat că va contesta măsura în toate instanțele de judecată. Decizia primei instanțe din România nu este definitivă. Ceban invocă faptul că a fost defăimat de Oana Țoiu într-un interviu acordat în iulie 2025, la scurt timp după ce autoritățile române au anunțat că i-au interzis accesul pe teritoriul României și în Spațiul Schengen. Măsura a fost justificată prin faptul că Ion Ceban ar reprezenta un potențial pericol pentru securitatea națională, din cauza presupuselor sale legături cu Federația Rusă.

Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, ar putea rămâne fără averea nejustificată de peste 10 milioane de lei, după ce a pierdut la Curtea de Apel Centru procesul împotriva Autorității Naționale de Integritate. Decizia Curții de Apel poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție. Șor a părăsit R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc. În aprilie 2023, Curtea de Apel Centru l-a condamnat la 15 ani de închisoare cu executare în dosarul „Frauda bancară”, decizia fiind menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție. După plecarea din țară, Șor s-a aflat o perioadă în Israel, iar din 2024 se află în Federația Rusă. Anul trecut, jurnaliștii de la RISE Moldova au scris că familia oligarhului locuiește într-o vilă de lux situată într-o zonă exclusivistă din apropierea Moscovei și a fost cumpărată în perioada scandalului „Jaful secolului” de la Chișinău.

Tot în această săptămână, organele de drept au efectuat percheziții într-un dosar de abuz în serviciu la implementarea unui proiect de infrastructură în raionul Ialoveni. Dosarul se referă la executarea unui contract de aproximativ 40 de milioane de lei pentru construirea unui sistem de canalizare și epurare a apelor uzate în localitatea Costești. Potrivit CNA, în perioada 2013–2024, administratorul firmei contractate pentru realizarea lucrărilor ar fi admis în mod intenționat abateri de la prevederile contractuale și de la proiectul tehnic, deși avea obligația de a executa lucrările conform documentației și termenelor stabilite. În cele din urmă, sistemul de canalizare și epurare nu a fost pus în funcțiune nici până în prezent, deși administrația publică locală a achitat lucrările prevăzute în contract.

O expertiză efectuată în cadrul anchetei a identificat mai multe neconformități și încălcări grave ale normelor de construcție, constatând că o mare parte dintre lucrările executate nu corespund proiectului aprobat. De asemenea, specialiștii au stabilit că pentru remedierea deficiențelor sunt necesare lucrări suplimentare de demolare și reconstrucție a unor obiective, estimate la peste 2 milioane de lei. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, perchezițiile au avut loc la compania „Litarcom”, despre care ZdG a scris în investigațiile „Licitații subterane” și „Fapte și acuzații într-un proiect de milioane fără finalitate”. Mai multe detalii la subiect găsiți în articolele publicate pe ZdG.md.

Un împrumut bancar luat în anul 2014 s-a transformat într-un labirint birocratic și financiar pentru o familie din R. Moldova. Deși datoria stabilită de instanță a fost achitată integral încă în februarie 2018, ba chiar cu un surplus de cca 17 mii de lei, procedura de executare silită figurează ca fiind activă și în prezent. Executorul judecătoresc susține că dosarul nu poate fi închis din cauza neachitării taxelor de procedură și a onorariului său, numind acuzațiile familiei drept „povești”. Detalii despre istoria unei familii care a rămas datoare, deși a plătit unui executor judecătoresc toți banii stabiliți de instanță, aflați de pe zdg.md.

Uniunea Europeană urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și R. Moldova, a anunțat pe 9 iunie președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „A sosit momentul ca și noi să ne îndeplinim angajamentele. Și avem acum ocazia istorică de a face acest lucru. În zilele următoare vom deschide primul cluster de negocieri cu Ucraina și Moldova. Acest lucru deschide practic ușa către următoarea fază a procesului de aderare: începerea oficială a negocierilor de aderare. Și nu este nevoie să vă spun că Comisia este pe deplin pregătită să sprijine Ucraina pe drumul său către Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul”.

Între timp, evoluțiile privind procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană și pregătirile pentru accesarea fondurilor de preaderare au fost principalele subiecte abordate în cadrul unei vizite de lucru la București a membrilor Comisiei pentru integrare europeană. Potrivit autorităților de la Chișinău, în cadrul întrevederilor, partea română și-a reafirmat disponibilitatea de a sprijini în continuare R. Moldova prin expertiză și programe de instruire destinate pregătirii și implementării proiectelor finanțate de Uniunea Europeană. Președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a declarat că R. Moldova continuă să înregistreze progrese importante în parcursul său european și își consolidează capacitățile instituționale necesare pentru avansarea negocierilor de aderare. Tot în această săptămână, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o convorbire prin telefon cu omoloaga sa ungară, Anita Orbán, recent desemnată în funcție în cadrul noului executiv de la Budapesta. Potrivit MAE, Mihai Popșoi a apreciat sprijinul Ungariei în avansarea procesului de aderare a țării noastre și a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru continuarea reformelor necesare integrării europene.

Impozitul pe venit pentru persoanele fizice ar putea fi redus de la 12% la 7% pentru veniturile anuale de până la un milion de lei, în timp ce pentru veniturile care depășesc acest prag ar putea fi stabilit un alt procent.