Un compromis în cadrul unui proiect de hotărâre specială a divizat politicienii găgăuzi. În timp ce unii susțin că acesta este singurul mod de a rezolva situația, alții consideră că Găgăuzia își cedează puterile. Documentul, la care au lucrat împreună autoritățile centrale și reprezentanții autonomiei, a fost discutat vineri la Comrat, transmite radiomoldova.md. Adoptarea acestui proiect de hotărâre privind organizarea alegerilor pentru deputații NSG ar trebui să fie primul pas spre ieșirea din criza politică. Inițial, documentul urma să fie aprobat într-o ședință specială pe 2 iunie, dar aceasta nu a avut loc din cauza lipsei de cvorum. Ulterior, în cadrul Adunării Populare s-a reamintit despre procedurile legale prevăzute: proiectul trebuie discutat în cadrul audierilor publice și să obțină avizele comisiilor de specialitate. Această inițiativă nu a stârnit un entuziasm deosebit printre deputați. La audieri au participat în principal foști funcționari și activiști. Deputatul Alexandr Dylger, membru al grupului de lucru pentru pregătirea hotărârii, a îndemnat participanții să susțină documentul pentru a debloca procesul și a organiza alegerile în Găgăuzia: "Acesta este algoritmul aplicării acelei construcții legale pe care am menționat-o pentru a asigura desfășurarea alegerilor fără a exista îndoieli cu privire la legitimitate. Că alegerile trebuie să aibă loc nu ridică nicio îndoială". Unii politicieni din autonomie se tem că, în cazul aprobării hotărârii, Comisia Electorală Centrală a republicii ar putea interveni în procesul electoral din Găgăuzia, de exemplu, prin eliminarea candidaților din cursă. Vicepreședintele NSG, Gheorghe Leicu, a făcut referire la exemplul alegerilor locale care au avut loc luna trecută în satul găgăuz Kâpceak: "Acest lucru nu poate fi, de aceea s-a menționat de mai multe ori — ceea ce s-a întâmplat în practică la Kâpceak, când s-a solicitat eliminarea din cursă a candidaților pentru consilii, care anterior erau membri ai partidului 'Șor'. CEC-ul republicii a refuzat, deoarece nu există astfel de temeiuri legale". Ivan Burgudji este unul dintre principalii critici ai proiectului. El ocupă funcția de consilier al președintelui interimar al NSG, Nicolae Ormanji. Ormanji nu a fost prezent la audieri: "Ni s-a impus deja această hotărâre, în care partea găgăuză aduce modificări. Având în vedere că nu au semnat niciun document care ne-a fost impus, rezultă că găgăuzii au acceptat că nu avem deloc reglementare legală. Acum scriem reglementarea legală, ne rescriem codul. Este anormal", consideră Burgudji. Aceeași poziție o împărtășește și fostul vicepreședinte al Găgăuziei, Valeriu Yanioglu: "Consider că nu trebuie adoptate nicio hotărâre. Legislația este deja definită. Aceasta poate fi modificată după alegerea noului consiliu NSG. Va fi creată o comisie de conciliere și, în cazul necesității, pot fi corectate legile care vor reglementa campania electorală". La Chișinău, se insistă asupra adoptării proiectului de hotărâre deja elaborat pentru organizarea alegerilor în NSG. Potrivit președintelui parlamentului, Igor Grosu, regulile de verificare a membrilor organelor electorale și de finanțare a campaniilor sunt uniforme pentru toți și nu vor exista concesii în aceste privințe, iar întârzierea procesului dăunează Găgăuziei. "Ceea ce văd, din păcate, este un comportament destinat blocării și întârzierei procesului. Și mai rău pentru autonomie. Toți se uită și nu înțeleg ce vor să obțină. Care este scopul final. Să rămână în acest impas? Se pare că am ajuns la un numitor comun. Când vin la Chișinău, sunt de acord cu tot, dar când se întorc sau trec printr-o ambasadă, devin alte persoane", a declarat președintele parlamentului. Mandatele deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei au expirat cu mai bine de șase luni în urmă. Acum ei au dreptul să adopte doar hotărâri, dar nu legi. Până acum, nu s-au reușit organizarea alegerilor: două încercări anterioare au eșuat din cauza contradicțiilor dintre codurile electorale naționale și locale. Pentru a ieși din impasul legal, a fost elaborată o hotărâre specială cu participarea deputaților din parlament și NSG, precum și a reprezentanților administrației prezidențiale. O parte dintre politicienii din Comrat nu susțin acest document și propun menținerea regulilor existente.