În perioada 1 ianuarie – 10 iunie, din țară, prin transportul pe apă, au fost exportate 785,9 mii tone de mărfuri, atât pentru export, cât și pentru tranzit, ceea ce reprezintă o creștere de 36% față de prima jumătate a anului 2025 (însă cu 15% mai puțin decât în prima jumătate a anului 2024). Importul a crescut și mai semnificativ, transmite logos-pres.md. Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile moldovenești a fost de aproximativ 1,48 milioane tone, ceea ce depășește semnificativ cifra din prima jumătate a anului 2025 (1,08 milioane tone) și se apropie de nivelul din prima jumătate a anului 2024. „Motorul recuperării fluxului de mărfuri pe apă a fost reprezentat de cereale: 702,7 mii tone (+ 39% față de cifra din prima jumătate a anului 2025). Ponderea cerealelor în exportul maritim al țării atinge 89% și subliniază din nou dependența crescândă a livrărilor maritime ale țării de piața agricolă de materii prime. Este demn de remarcat faptul că ponderea cerealelor în livrările maritime se menține aproape de 90% pentru al patrulea an consecutiv”, afirmă în analiza sa privind piața transporturilor maritime din Moldova expertul în agromarketing, Yuri Rija.
Structura fluxului de mărfuri maritime în funcție de culturile agricole. Dinamica exportului maritim pe tipuri de produse este foarte semnificativă. În perioada menționată din anul 2026, livrările de grâu pe apă au revenit practic la nivelul din prima jumătate a anului 2024 (351,8 mii tone). Și aceasta după o scădere aproape dublă în anul 2025. Floarea-soarelui își consolidează rolul de motor al exportului maritim. Livrările sale în fiecare perioadă analizată din ultimele trei sezoane au crescut aproape de câteva ori. În anul 2026, acesta reprezintă aproximativ 26% din volumul total al exportului agricol pe apă. Exportul de porumb, deși a crescut comparativ cu cifra din prima jumătate a anului 2025, rămâne cu o treime mai mic decât nivelul corespunzător din anul 2024. Scăderea pe termen lung a dinamicii livrărilor maritime pentru acest produs continuă.
Exportul produselor procesate din cereale (ulei de floarea-soarelui, făină și produse secundare) s-a recuperat parțial, crescând de mai mult de două ori comparativ cu declinul înregistrat în 2025. Este demn de remarcat faptul că făina de floarea-soarelui a reapărut în statistică (18,9 mii tone) după o oprire completă a exportului în prima jumătate a anului 2025. Totuși, întregul export al acestui produs rămâne cu două treimi mai mic decât în prima jumătate a anului 2024. Produsele din această categorie reprezintă doar 7% din exportul maritim al produselor agroalimentare. În ceea ce privește transporturile de mărfuri în intrare, se observă o cerere internă constantă.
Importul de mărfuri pe cale maritimă (fără a lua în considerare tranzitul) a atins 631,6 mii tone, ceea ce este mai mult decât în anii anteriori. Baza importului o constituie motorina, îngrășămintele și materialele de construcție (cea mai mare categorie – 29% din livrări).
Porturile. Portul liber internațional Giurgiulești își consolidează pozițiile ca principal centru logistic al Moldovei. Exportul a atins 582,2 mii tone, cu 32% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025 și cu 6% mai puțin decât în prima jumătate a anului 2024. Volumul cerealelor expediate prin port (508,3 mii tone) depășește cifrele ambelor ani anteriori. Acest lucru este facilitat de creșterea livrărilor de grâu (peste 206 mii tone) și floarea-soarelui (195 mii tone). Giurgiulești procesează, de asemenea, întregul export de produse procesate și aproape tot importul de combustibil și îngrășăminte. În ceea ce privește volumul total al tranzitului, portul depășește chiar și nivelul din prima jumătate a anului 2024 – o dovadă a specializării: cereale de materie primă la ieșire, resurse strategice la intrare. Portul fluvial Ungheni prezintă o imagine diferită a fluxurilor de mărfuri. În prima jumătate a anului 2026, exportul se recuperează (203,7 mii tone, +52%) după declinul din 2025. Totuși, acesta rămâne cu o treime mai mic decât cifrele din prima jumătate a anului 2024. Recuperarea parțială a traficului se datorează livrărilor active de grâu. În același timp, portul își păstrează profilul său unic: acesta rămâne singurul prin care se realizează expedierea animalelor vii și atrage livrările de fier vechi.
Cu toate acestea, cea mai interesantă tendință se observă în structura importului. Portul Ungheni demonstrează o creștere semnificativă a importului de mărfuri, în principal îngrășăminte, sare, sodă și zahăr. Portul se transformă într-un canal agroindustrial de livrări, compensând volatilitatea exportului de cereale prin importuri.
Prognoză. În prezent, există premise pentru a spera la un sezon agricol intens – cu o recoltă bogată, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă a sarcinii asupra porturilor. În aceste condiții, eficiența manipulării și încărcării navelor devine o caracteristică la fel de importantă ca și volumul mărfurilor. Fiecare zi „economisită la doc” înseamnă îndeplinirea la timp a contractelor și reducerea costurilor logistice, ceea ce, în cele din urmă, se reflectă asupra prețului de achiziție obținut de fermieri. Experiența recentă arată cât de vulnerabile sunt porturile care asigură o capacitate de trecere scăzută. Întârzierea unei nave la doc din cauza problemelor legate de echipamentele tehnice poate duce rapid la întârzieri în întreaga lanț logistic.
