Autoritățile din Moldova pregătesc o nouă strategie în domeniul substanțelor interzise și dependențelor pentru perioada 2026–2032. Aceasta va aborda pentru prima dată nu doar drogurile ilegale, ci și alcoolul, tutunul, țigările electronice, jocurile de noroc, jocurile video și utilizarea problematică a mediului digital. NM relatează despre motivele pentru care autoritățile au decis să extindă abordarea, ce amenințări consideră principale și cum propun să schimbe sistemul de asistență, raportare și politica penală.

Proiectul strategiei naționale în domeniul substanțelor interzise și dependențelor pentru perioada 2026–2032 a fost elaborat de Ministerul Sănătății. Documentul a fost supus consultărilor publice, care se vor desfășura până pe 7 iulie. În nota explicativă a proiectului se menționează că problema dependențelor în Moldova nu se limitează doar la consumul ilegal de droguri. Aceasta include, de asemenea, consumul de alcool, produse din tutun și nicotină, precum și comportamentele adictive legate de jocurile de noroc, jocurile video și utilizarea problematică a mediului digital.

Autorii documentului subliniază că noua strategie abordează toate formele de dependență într-un mod complex — conform abordărilor europene și internaționale moderne, bazate pe principiile sănătății publice și mentale. În document se afirmă că strategia ar trebui să devină un cadru modern pentru a răspunde provocărilor legate atât de consumul de droguri, cât și de alte forme de dependență, care afectează sănătatea, siguranța, bunăstarea și dezvoltarea socială.

Conform datelor de la Dispensarul Republican de Narcologie, în 2024 au fost înregistrați 545 de noi consumatori de droguri, iar în 2025 numărul a crescut la 704. Numărul total al persoanelor aflate în evidență narcologică a crescut în această perioadă de la 12140 la 12412. În strategie se subliniază că această creștere poate fi legată nu doar de o creștere reală a consumului, ci și de modificări în identificare și raportare. Totodată, autorii documentului numesc creșterea bruscă a cazurilor noi în 2025 un „semnal epidemiologic”.

Pe lângă datele de evidență narcologică, strategia prezintă și indicatori estimativi. Conform calculelor realizate pe baza metodologiei OMS, efectuate în cadrul studiului biocomportamental integrat IBBS din 2024, în Moldova aproximativ 21,8 mii de persoane consumă droguri injectabile. Dintre acestea, 18,4 mii trăiesc pe malul drept al Nistrului, iar 3,3 mii — pe malul stâng.

Numărul estimat de persoane care consumă opiacee injectabile este de 9,39 mii — aproximativ 43% din toți consumatorii de droguri injectabile. În rândul acestui grup, prevalența HIV atinge 16,7%, iar hepatita C — 42,6%. În plus, conform estimărilor din 2022, aproximativ 50 mii de persoane din întreaga țară consumă droguri prin metode non-injectabile.

Documentul abordează separat problema mortalității. În 2024, printre persoanele care consumă droguri și se află sub observație medicală, au fost înregistrate 168 de decese legate de droguri. În 2023, numărul acestor cazuri a fost de 94. Autorii strategiei avertizează că datele reale ar putea fi mai mari: analizele toxilogice post-mortem sunt plătite și opționale, astfel că acestea sunt adesea efectuate doar în cazul unor suspiciuni evidente.

Una dintre principalele amenințări pe care strategia le identifică sunt noile substanțe psihoactive. În document se menționează că piața drogurilor din Moldova se îndreaptă tot mai mult spre substanțe sintetice, care încep să înlocuiască drogurile „clasice”. Conform strategiei, în ultimii doi ani, ponderea infracțiunilor legate de noile substanțe psihoactive a depășit 70% din toate cazurile de combatere a drogurilor.

O problemă serioasă rămâne și distribuția „fără contact” a drogurilor — prin magazine online, mesagerii criptate și „locații” cu geolocalizare. Ca exemplu, în strategie este menționată o operațiune desfășurată în Ungheni în mai 2025, când autoritățile au confiscat 4,5 kg de Alpha-PVP. Conform datelor anchetei, drogul era vândut prin Telegram, iar valoarea lotului a fost estimată la 2,5 milioane de lei.

Principala diferență a noii strategii este extinderea cadrului politicii de stat. Dacă anterior aceasta se referea doar la drogurile ilegale, acum în același document sunt integrate diferite forme de dependență: droguri, alcool, produse din tutun și nicotină, jocuri de noroc, jocuri video și utilizarea problematică a mediului digital.

Un accent semnificativ în document este pus pe tutun și produsele din nicotină. Conform studiului STEPS 2021, 29,9% din populația Moldovei fumează activ. Printre bărbați, acest procent este de 52%, iar printre femei — 7,7%. În strategie se menționează că anual în Moldova mai mult de 5,2 mii de persoane mor din cauza fumatului și a expunerii la emisiile toxice ale produselor din tutun și cele asociate.

Autoritățile subliniază în special creșterea popularității țigărilor electronice în rândul adolescenților. Conform studiului ESPAD 2024, 44% dintre elevii cu vârste între 15 și 16 ani au declarat că au încercat cel puțin o dată țigările electronice, iar 17% le-au folosit în ultimele 30 de zile. De asemenea, 14% dintre elevi au raportat că au început să consume țigări electronice la vârsta de 13 ani sau mai devreme.

Un bloc separat este dedicat alcoolului. Conform estimărilor OMS, Moldova rămâne printre țările cu un nivel ridicat de consum de alcool — 12,9 litri de alcool pur pe an pentru fiecare adult. Conform datelor STEPS 2021, 63,2% din populația Moldovei consumă alcool. În orașe, acest procent este de 68,2%, iar în sate — 57,8%. Documentul menționează, de asemenea, prevalența ridicată a alcoolului neregistrat — 47,2%.

Un alt bloc nou pentru strategia de stat se referă la dependențele digitale. Conform ESPAD 2024, 66% dintre elevii din Moldova au declarat că au jucat jocuri video cel puțin o dată în ultima lună. În document se afirmă că aceste jocuri pot implica minorii în mecanismele de recompensare caracteristice jocurilor de noroc și pot crește riscul dezvoltării ulterioare a dependenței de jocuri. Autorii strategiei recunosc că studiul nu conține date detaliate despre prevalența jocurilor problematice și a jocurilor de noroc în rândul elevilor din Moldova, motiv pentru care până în 2028 doresc să stabilească o valoare de bază națională, iar până în 2032 să o reducă.

În ceea ce privește ajutorul pentru persoanele cu dependențe, strategia pune accent pe identificarea mai timpurie a problemelor, extinderea serviciilor și reducerea barierelor pentru accesul la ajutor. Una dintre direcții este modernizarea mecanismului de evidență narcologică. În document se menționează că caracterul său obligatoriu și posibilele consecințe discriminatorii pot împiedica persoanele să solicite ajutor medical și să treacă prin reintegrarea socială. Autorii strategiei propun revizuirea acestui sistem, astfel încât persoanele să nu evite ajutorul din cauza fricii de a fi înregistrate și de a se confrunta cu restricții.

O altă direcție este trecerea de la un sistem reactiv la identificarea timpurie și prevenirea riscurilor. Strategia prevede crearea unui sistem național de avertizare timpurie și evaluare a substanțelor necatalogate cu efect psihoactiv. Mai multe detalii despre aceasta pot fi citite aici.

Documentul propune, de asemenea, integrarea ajutorului pentru dependențe cu sistemul de sănătate mintală. În prezent, așa cum recunosc autorii strategiei, sistemul nu răspunde suficient de bine la policonsum, comorbiditățile psihiatrice și noile forme digitale de dependență.

În strategie se mai menționează că tratamentul dependenței de nicotină nu face încă parte din sistemul de medicamente compensate, deși tutunul și produsele din nicotină rămân una dintre principalele cauze prevenibile de morbiditate și mortalitate.

Femeile și copiii sunt evidențiați în strategie ca grupuri pentru care sistemul actual de ajutor nu este suficient de adaptat. În cazul femeilor, printre bariere se numără stigmatizarea mai puternică, teama de a pierde custodia copiilor, obligațiile familiale, vulnerabilitatea economică, violența, traumele și lipsa serviciilor care să ia în considerare simultan dependența, sănătatea mintală, protecția socială și obligațiile parentale. Pentru copii, documentul propune dezvoltarea de servicii ambulatorii specializate, asistență în situații de criză, consiliere familială și reintegrarea în sistemul educațional.

Un alt bloc se referă la sistemul penitenciar. În strategie se afirmă că închisorile rămân un mediu epidemiologic separat, unde consumul de droguri și bolile asociate se manifestă.