Șeful Inspectoratului General al Poliției: Am identificat colț-centrale, dar nu putem interveni direct

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțanu, a informat că autoritățile au stabilit locațiile colț-centrale din care sunt coordonate aceste scheme infracționale, iar infractorii își adaptează constant scenariile pentru a câștiga încrederea victimelor, transmite protv.md. Pentru a reduce riscurile, poliția și alte structuri de stat au implementat o serie de măsuri de prevenire și monitorizare a acestor infracțiuni.

"În cadrul activităților noastre, am identificat aceste colț-centrale, dar, din păcate, nu putem pur și simplu să ne prezentăm acolo și să desfășurăm acțiunile necesare de investigare. De aceea, este necesar să respectăm procedurile internaționale — prin mandate judiciare și operațiuni comune cu partenerii din statele respective", a declarat șeful GIP.

Cernăuțanu a explicat că persoanele reținute în Moldova îndeplinesc, de obicei, rolul de curieri sau se ocupă cu conversia banilor în criptomonedă pentru a transfera ulterior fondurile în străinătate. "De regulă, acești indivizi sunt recrutați prin canale Telegram pentru a acționa ca și curieri. Foarte adesea, ei nici măcar nu știu cine se află de cealaltă parte și cine i-a angajat. Le convine că primesc o plată pentru această activitate", a afirmat Cernăuțanu.

Mulți dintre acești așa-numiți angajați sunt cetățeni străini, ceea ce complică și mai mult identificarea lor după ce părăsesc teritoriul Republicii Moldova. Potrivit datelor poliției, de la începutul anului au fost reținuți 173 de indivizi care au îndeplinit funcții de curieri sau au participat la spălarea banilor obținuți de la victimele fraudelor. Dintre aceștia: aproximativ 60% sunt cetățeni ai Republicii Moldova; aproximativ 40% sunt cetățeni străini; 91 de persoane se află în arest preventiv.

Poliția nu dezvăluie locațiile colț-centrale pentru a nu afecta ancheta. În același timp, cetățenii sunt sfătuiți să fie deosebit de precauți, deoarece scenariile infractorilor se îmbunătățesc constant, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale. "La prima etapă, persoana era contactată sub pretextul necesității de a schimba un contor de electricitate. După ce transfera prima sumă de bani, erau sunați de alți infractori, care se prezentau ca angajați ai serviciilor de securitate. Aceștia îi informau că banii transferați ar fi fost folosiți pentru finanțarea terorismului în altă țară. Ca urmare, persoana era convinsă să transfere noi sume de bani în mai multe tranșe", a explicat șeful GIP.

Dacă anterior infractorii comunicau în principal în limba rusă, acum ei folosesc activ și limba română. În plus, aceștia sună din ce în ce mai des de pe numere de telefon moldovenești, ceea ce induce și mai mult în eroare cetățenii. "99,9% din apelurile legate de aceste scheme frauduloase sunt efectuate prin telefonie IP. Există sisteme de generare a numerelor care permit crearea practic a oricărui număr de telefon dorit de infractor", a subliniat Cernăuțanu.

În același timp, Cernăuțanu a menționat că investigațiile desfășurate nu au confirmat ipoteza că infractorii au obținut telefoanele victimelor în urma scurgerilor de date sau a informațiilor despre situația financiară a cetățenilor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat. "Există numeroase modalități de colectare a datelor și informațiilor pe internet. În cele mai multe cazuri, victimele fie au contractat credite, fie au păstrat bani acasă. Foarte adesea, oamenii își păstrau economiile de-o viață acasă, despre care Serviciul Fiscal nu putea ști", a afirmat el.

Potrivit șefului poliției, Inspectoratul General al Poliției, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate, Banca Națională a Moldovei, băncile comerciale și operatorii de telefonie mobilă, a dezvoltat o serie de măsuri pentru combaterea fraudelor. Pentru băncile comerciale, sunt implementate mecanisme suplimentare de securitate la acordarea creditelor. "Deja vedem rezultatele acestor măsuri. În ultima vreme, nu mai observăm fenomenul pe scară largă în care cetățenii contractau credite în masă sub influența infractorilor", a subliniat oficialul.

În ceea ce privește organizațiile de microfinanțare, care nu se supun Băncii Naționale, poliția a găsit, de asemenea, o modalitate de a preveni cetățenii. "Practic, lângă fiecare astfel de organizație, un echipaj de poliție este de serviciu, care prin megafon transmite constant avertizări despre schemele frauduloase, astfel încât cetățenii să audă aceste informații și să poată evita înșelăciunea", a menționat Cernăuțanu. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, de la începutul anului, peste 750 de persoane au căzut victime ale infractorilor telefonici și online.