Asemenea date sunt prezentate de Biroul Național de Statistică. Printre principalele cauze ale declinului demografic se numără concentrarea pe carieră, dificultățile financiare și prioritatea acordată educației, se menționează într-o publicație Financial Times. Recent, la acestea s-a adăugat influența rețelelor sociale și timpul excesiv petrecut online, care schimbă relațiile interpersonale și valorile. Experții moldoveni indică, de asemenea, migrația masivă a tinerilor și îmbătrânirea populației, scrie protv.md.
Potrivit statisticilor, în 2023 în Moldova s-au născut 24.000 de copii, în 2024 — 23.600, iar în 2025 — deja 22.100. Comparativ cu anul 2022, când s-au născut aproape 27.000 de copii, diferența devine și mai evidentă. Scăderea natalității este vizibilă și la cea mai mare maternitate din țară, Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”.
„Nivelul natalității în instituția noastră este de 4.599 nașteri, în timp ce în 2016 erau 8.705, adică numărul s-a redus aproape la jumătate. Vârsta medie a femeilor care nasc nu s-a schimbat, dar numărul femeilor peste 35 de ani a scăzut semnificativ: în 2017 au fost 1.345 astfel de nașteri, acum sunt doar 44. De asemenea, a scăzut numărul nașterilor la tinerele cu vârsta între 14 și 20 de ani”, a declarat Oleg Potacevschi, director adjunct al spitalului.
Mai mult decât atât, în țară sunt tot mai puține femei aflate la prima naștere, iar multe aleg să nască în străinătate. „În anii ’80 am avut o creștere demografică puternică. Totuși, din 1998 pe malul drept al Nistrului și din 1996 pe malul stâng, sporul natural a devenit negativ: se nasc mai puțini copii decât mor”, subliniază expertul economic Veaceslav Ioniță.
Potrivit acestuia, natalitatea a scăzut brusc în întreaga lume, iar instituția familiei trece prin transformări profunde. „Dacă înainte se nășteau 39 de nou-născuți la 1.000 de locuitori, astăzi sunt mai puțin de zece. O scădere de patru ori. Cauzele sunt multiple, inclusiv creșterea nivelului de trai”, spune Ioniță. Paradoxal, cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât se nasc mai puțini copii. Expertul menționează printre factori căsătoriile târzii, ambițiile de carieră și dorința de dezvoltare profesională, care amână întemeierea familiei pe plan secund.
„Dar există și o parte pozitivă: mortalitatea infantilă. În trecut, mamele aveau mulți copii din instinct, pentru că mulți nu supraviețuiau. În ultimele 30 de ani, datorită medicinei, îmbunătățirii calității vieții și grijii față de copii, am reușit să reducem drastic mortalitatea copiilor sub patru ani”, explică economistul.
Totuși, problema decalajului între generații rămâne extrem de acută. „Astăzi, pentru prima dată în istorie, unui vârstnic îi revine mai puțin de un copil. Generația care pleacă nu este înlocuită de una nouă. Aceasta înseamnă lipsă de forță de muncă și imposibilitatea de a întreține persoanele în vârstă. Iar lipsa populației înseamnă lipsa consumatorilor și a creșterii economice”, avertizează Ioniță.
Factorii cheie ai scăderii natalității în Moldova sunt migrația tinerilor, instabilitatea economică și schimbarea orientărilor sociale. Potrivit Băncii Naționale, vârsta medie a mamei la prima naștere se apropie de 27 de ani.
Tendința de scădere a natalității este una globală. În peste două treimi din cele 195 de țări, numărul mediu de copii născuți a scăzut sub nivelul de înlocuire (2,1), necesar pentru menținerea populației fără imigrație. În 66 de țări, acest indicator a scăzut la un copil pe femeie, iar în unele — la zero.
Un factor nou și tot mai important devine influența tehnologiilor. Cercetătorii observă că declinul natalității a fost cel mai rapid în regiunile care au avut primul acces la Internet mobil de mare viteză.





