Obiectul acestei declarații a fost președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul emisiunii În Profunzime difuzată pe canalul Pro TV Chișinău, unde a discutat despre impasul instituțional din autonomie și relațiile tensionate dintre Comrat și autoritățile centrale, scrie tvrmoldova.md. Potrivit lui Maia Sandu, o soluție legală pentru organizarea alegerilor a fost găsită după mai multe consultări cu reprezentanții Adunării Populare. "Am propus o soluție. Între reprezentanții Adunării Populare și CEC au avut loc numeroase discuții, deoarece alegerile trebuie organizate conform unor reguli stabilite, legii și normelor internaționale. Am participat și eu la câteva dintre aceste discuții și am ajuns la un acord. Acum această soluție trebuie aprobată de Adunarea Populară, pentru ca alegerile să poată avea loc", a declarat Maia Sandu. Cu toate acestea, președintele susține că, după atingerea consensului, procesul a fost blocat din cauza influenței externe. "După ce ne-am înțeles asupra acestei soluții, au fost contactați de Moscova și li s-a spus că nu pot ajunge la un acord cu Chișinăul sau să negocieze ceva cu Chișinăul, deoarece acolo nu există o autonomie completă în sensul că deciziile, aparent, nu sunt luate de Adunarea Populară, ci de cineva de la Moscova. Situația se prelungește, iar de acest lucru suferă locuitorii autonomiei", a afirmat șefa statului. În opinia sa, soluția este simplă și depinde exclusiv de autoritățile locale. "Textul este convenit. Trebuie să asculte mai puțin Moscova și mai mult cetățenii lor și să organizeze alegerile, dar cu respectarea acelor condiții minime asupra cărora ne-am înțeles... (nu, dacă nu vor proceda astfel)... atunci alegerile vor fi amânate și mai mult, dar nu cred că amânarea alegerilor este în interesul cuiva. Prin urmare, evident, alegerile trebuie să aibă loc în acest an, și sper că oamenii vor deveni din nou raționali, vor aproba documentul și vor anunța alegerile", a spus Maia Sandu. La întrebarea dacă se așteaptă la noi provocări din partea Rusiei în Găgăuzia, Maia Sandu a afirmat că Moscova încearcă să controleze procesul electoral și să mențină tensiunea în regiune. "Rusia vrea să folosească regiunea pentru a escalada situația. Pe de o parte, acuză Chișinăul de neorganizarea alegerilor, iar pe de altă parte, încearcă să controleze procesul, astfel încât persoanele aflate sub controlul său să ajungă în Adunarea Populară", a spus președintele. Șefa statului a exprimat speranța că politicienii locali vor susține organizarea unor alegeri libere și corecte în interesul cetățenilor și dezvoltării autonomiei, nu în interesul grupului lui Ilan Șor. La întrebarea despre cum Chișinăul intenționează să restabilească relațiile cu locuitorii Găgăuziei, având în vedere acuzațiile conducerii locale de loialitate față de interesele lui Ilan Șor și Federația Rusă, Maia Sandu a afirmat că sunt necesare eforturi pe termen lung. Potrivit acesteia, una dintre priorități este combaterea propagandei ruse și dezvoltarea unor surse alternative de informație pentru locuitorii autonomiei. "Sunt necesare eforturi pe termen lung, inclusiv în domeniul mass-media. Autonomia Găgăuză nu trebuie să rămână sub influența canalelor de televiziune rusești, inclusiv a celor interzise în Republica Moldova. Trebuie să oferim o alternativă propagandei ruse", a spus președintele. În același timp, Maia Sandu consideră că autoritățile ar trebui să investească mai mult în colaborarea cu tineretul, în sistemul educațional și în mediul de afaceri din regiune. "Această muncă nu a fost realizată timp de 30 de ani, iar noi nu vom putea să o restabilim în doi-trei ani. Întotdeauna am spus că ne dorim ca locuitorii autonomiei să trăiască bine și că restul țării nu este dușmanul lor. Dar, până când li se spune de dimineața până seara la televizor contrariul, iar majoritatea politicienilor locali promovează același mesaj, este foarte greu să obținem rezultate rapide", a concluzionat Maia Sandu. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, dar alegerile pentru noul său componență au fost amânate de două ori din cauza lipsei de consens în ceea ce privește armonizarea normelor electorale locale cu legislația națională.