Partidele politice din Republica Moldova încep să depindă mai puțin de finanțarea de la buget și atrag tot mai multe fonduri din donațiile cetățenilor. Este una dintre concluziile unui raport prezentat de Promo-LEX, care analizează modul în care au fost finanțate formațiunile politice în 2025.
Potrivit documentului, cele 38 de partide care au prezentat rapoarte financiare au declarat venituri totale de aproximativ 98,2 milioane de lei. Aproape două treimi din această sumă au revenit la trei formațiuni: PAS, PSRM și Partidul Nostru.
Deși alocațiile de la bugetul de stat au rămas principala sursă de finanțare, ponderea acestora a scăzut semnificativ. Dacă în 2023 acestea reprezentau 84% din veniturile partidelor, în 2025 au ajuns la 60%, pe fondul creșterii donațiilor și cotizațiilor.
Raportul arată că donațiile de la persoane fizice și juridice au însumat aproape 29 de milioane de lei, dublu față de anul precedent. Cele mai mari volume de donații au fost raportate de PAS, Partidul Nostru și PSRM.
În același timp, experții Promo-LEX estimează că 33 de partide ar fi avut cheltuieli neraportate de peste 20 de milioane de lei, echivalentul a circa 22% din totalul cheltuielilor declarate oficial la Comisia Electorală Centrală. Cele mai mari discrepanțe ar fi fost înregistrate la PSRM, Partidul Nostru, PRIM, MAN, PPVM și PCRM.
Cele mai multe cheltuieli care, potrivit estimărilor, nu au fost raportate au fost legate de întreținerea sediilor și serviciile de telecomunicații, urmate de cheltuielile pentru presă și materiale promoționale, precum și de recompensele acordate voluntarilor și agitatorilor.
Raportul mai constată că, în 2025, Comisia Electorală Centrală a intensificat controalele asupra finanțării partidelor și a depistat mai multe abateri, inclusiv donații peste limitele legale, servicii oferite gratuit și nerespectarea obligațiilor de raportare.
„Promo-LEX recomandă CEC să valorifice pe deplin instrumentele și competențele prevăzute de cadrul legal pentru asigurarea unei supravegheri eficiente a finanțării politice, să dezvolte un nou modul informațional dedicat controlului financiar și să adopte metodologii mai detaliate privind raportarea financiară a partidelor politice, grupurilor de inițiativă și concurenților electorali. Partidelor politice li se recomandă să sporească implicarea membrilor în activitatea formațiunilor, inclusiv prin achitarea regulată a cotizațiilor, și să diversifice sursele de finanțare pentru a reduce dependența de fondurile alocate de la bugetul de stat”, menționează Asociația.
