Un compromis în cadrul unui proiect de hotărâre specială a divizat politicienii găgăuzi. În timp ce unii susțin că acesta este singurul mod de a rezolva situația, alții consideră că Găgăuzia își cedează din atribuții. Documentul, la care au lucrat împreună autoritățile centrale și reprezentanții autonomiei, a fost discutat astăzi în Comrat, transmite radiomoldova.md. Adoptarea acestui proiect de hotărâre privind organizarea alegerilor pentru deputații NSG ar trebui să reprezinte primul pas spre ieșirea din criza politică. Documentul urma să fie aprobat într-o ședință specială pe 2 iunie, însă aceasta nu a avut loc din cauza lipsei de cvorum. După aceasta, în cadrul Adunării Populare s-a reamintit despre procedurile prevăzute de lege: proiectul trebuie discutat în cadrul audierilor publice și să obțină avizele comisiilor de specialitate. Această inițiativă nu a stârnit un entuziasm deosebit printre deputați. La audierile de astăzi au participat în principal foști oficiali și activiști civici. Deputatul Alexandr Dylger, membru al grupului de lucru pentru pregătirea hotărârii, a îndemnat participanții să susțină documentul, pentru a debloca procesul și a organiza alegerile în Găgăuzia: "Acesta este algoritmul aplicării acelei construcții legale pe care am menționat-o pentru a asigura desfășurarea alegerilor și pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la legitimitate. Că alegerile trebuie să aibă loc nu ridică nicio îndoială". Unii politicieni din autonomie se tem că, în cazul aprobării hotărârii, Comisia Electorală Centrală a republicii ar putea interveni în procesul electoral din Găgăuzia, de exemplu, prin eliminarea candidaților din cursă. Vicepreședintele NSG, Gheorghe Leicu, a făcut referire la exemplul alegerilor locale care au avut loc luna trecută în satul găgăuz Kopaș: "Acest lucru nu poate fi, de aceea s-a menționat de mai multe ori — ceea ce s-a întâmplat în practică în Kopaș, când s-a solicitat eliminarea din cursă a candidaților pentru consilii, care anterior erau membri ai partidului 'Șor'. CEC-ul republicii a refuzat, deoarece nu există astfel de temeiuri legale". Ivan Burgudji, unul dintre principalii critici ai proiectului, ocupă funcția de consilier al președintelui interimar al NSG, Nicolae Ormanji. Ormanji nu a fost prezent la audieri: "Ni s-a transmis deja acest regulament, în care partea găgăuză face modificări. Având în vedere că ei nu au semnat încă niciun document care ne-a fost transmis, rezultă că găgăuzii au acceptat că nu avem deloc reglementare legală. Acum scriem reglementarea legală, ne rescriem codul. Este anormal", consideră Burgudji. Aceeași poziție o împărtășește și fostul vicepreședinte al Găgăuziei, Valeriu Yanioglu: "Consider că nu trebuie adoptate nicio hotărâre. Legislația este deja definită. Aceasta poate fi modificată după alegerea noului consiliu NSG. Va fi creată o comisie de conciliere, iar atunci, în cazul necesității, pot fi corectate legile care vor reglementa campania electorală". La Chișinău se insistă asupra adoptării proiectului de hotărâre deja elaborat pentru organizarea alegerilor în NSG. Potrivit președintelui parlamentului, Igor Grosu, regulile de verificare a membrilor organelor electorale și de finanțare a campaniilor sunt uniforme pentru toți și nu vor exista concesii în aceste privințe, iar întârzierea procesului dăunează Găgăuziei. "Ceea ce văd, din păcate, este un comportament destinat blocării și întârzierei procesului. Și mai rău pentru autonomie. Toți privesc și nu înțeleg ce vor să obțină. Care este scopul final. Să rămână în acest impas? Se părea că am ajuns la un numitor comun. Când vin la Chișinău, sunt de acord cu tot, iar când se întorc sau trec printr-o ambasadă, devin alte persoane", a declarat președintele parlamentului. Mandatele deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei au expirat cu mai bine de șase luni în urmă. Acum ei au dreptul să adopte doar hotărâri, dar nu legi. Organizarea alegerilor în această perioadă nu a reușit, deoarece două încercări anterioare au eșuat din cauza contradicțiilor dintre codurile electorale naționale și locale. Pentru a ieși din impasul legal, a fost elaborată o hotărâre specială cu participarea deputaților parlamentului și NSG, precum și a reprezentanților administrației prezidențiale. O parte dintre politicienii din Comrat nu susțin acest document și propun menținerea regulilor existente.