Acest lucru este menționat într-un nou raport al Grupului de experți al Consiliului Europei pentru combaterea traficului de persoane (GRETA), publicat pe 12 iunie, transmite logos-pres.md. În document se subliniază că, în perioada 2020–2025, în țară au fost identificate 935 de victime ale traficului de persoane. În același timp, cea mai răspândită formă de exploatare a rămas cea a muncii. Grupul de experți al Consiliului Europei GRETA observă că Moldova continuă să îmbunătățească sistemul legislativ și instituțional de combatere a traficului de persoane, însă noile schimbări de pe piața muncii creează provocări suplimentare pentru stat și pentru afaceri.

Raportul GRETA acoperă perioada 2020–2025 și evaluează măsurile luate de autoritățile Moldovei pentru prevenirea traficului de persoane, identificarea și protecția victimelor, precum și tragerea la răspundere a vinovaților. O atenție deosebită în noul ciclu de evaluare este acordată rolului tehnologiilor informaționale și de comunicație în comiterea acestor infracțiuni și utilizării instrumentelor digitale pentru prevenirea lor.

Exploatarea muncii rămâne principalul risc. Conform datelor GRETA, în perioada analizată, în Moldova au fost identificate 935 de victime ale traficului de persoane. Majoritatea acestora erau cetățeni moldoveni care au fost exploatați în străinătate — în principal în țările Uniunii Europene și în Rusia. În același timp, structura cazurilor identificate arată că principala problemă rămâne exploatarea muncii, care ocupă primul loc printre formele de exploatare. Aceasta este urmată de exploatarea sexuală. În ciuda afirmațiilor obișnuite conform cărora exploatarea afectează în principal femeile, raportul arată contrariul: bărbații constituiau 60% din victimele identificate, iar copiii — 15%.

Pentru piața muncii, acest lucru înseamnă că riscurile sunt legate nu doar de schemele criminale tradiționale, ci și de procesele care însoțesc mobilitatea forțată de muncă: căutarea unui loc de muncă în străinătate, munca informală, controlul insuficient al condițiilor de muncă și vulnerabilitatea anumitor categorii de muncitori.

Moldova devine o țară de destinație pentru crime. Una dintre concluziile importante ale raportului este schimbarea rolului Moldovei în sistemul regional de migrație. Acest lucru este menționat și în proiectul Programului Național de Ocupare. Dacă anterior republica era considerată în principal ca o țară de origine a victimelor traficului de persoane, GRETA subliniază că Moldova devine treptat și o țară de destinație pentru astfel de crime din cauza creșterii numărului de muncitori străini. Acest factor devine semnificativ pe fondul schimbărilor de pe piața muncii: lipsa de personal în anumite sectoare ale economiei, creșterea mobilității muncitorilor și necesitatea de a întări mecanismele de protecție atât pentru cetățenii Moldovei care lucrează în țară și în străinătate, cât și pentru muncitorii străini. GRETA subliniază în mod special influența digitalizării asupra domeniului traficului de persoane.

Experții observă că tehnologiile informaționale și de comunicație sunt utilizate de infractori pentru recrutarea și exploatarea oamenilor, creând în același timp noi oportunități pentru autoritățile de aplicare a legii și serviciile sociale. În raport se subliniază necesitatea dezvoltării ulterioare a instrumentelor de investigare a infracțiunilor digitale, întărirea cooperării cu companiile tehnologice și îmbunătățirea pregătirii specialiștilor care lucrează cu astfel de cazuri.

GRETA a subliniat necesitatea întăririi controlului. În ciuda progreselor realizate, experții Consiliului Europei semnalează o serie de probleme. În special, GRETA atrage atenția asupra capacităților limitate ale specialiștilor, în special ale inspectorilor de muncă, în identificarea victimelor traficului de persoane. Organizația recomandă extinderea capacităților inspectorilor de muncă, creșterea nivelului de pregătire și eliminarea restricțiilor legate de efectuarea inspecțiilor inopinate. De asemenea, GRETA observă o scădere a numărului de anchete și a condamnărilor în cazurile de trafic de persoane comparativ cu etapa anterioară de evaluare și îndeamnă la asigurarea unei anchete mai eficiente a acestor cazuri.

Creșterea numărului de muncitori străini și schimbarea structurii pieței muncii necesită de la stat mecanisme de control mai eficiente, iar de la companii — proceduri transparente de angajare și respectarea standardelor de muncă. Într-un sens mai larg, raportul arată că problemele de protecție a muncitorilor devin parte a politicii economice: odată cu dezvoltarea pieței muncii, crește importanța controlului, instrumentelor digitale și capacității instituționale a statului de a răspunde la noile forme de risc.