Parlamentul Moldovei, în cadrul ședinței din 11 iunie, a aprobat în prima lectură proiectul unui nou legi privind mass-media. Așa cum a fost menționat în comunicatul de presă al organului legislativ, inițiativa legislativă are scopul de a "moderniza baza legală a acestui domeniu și de a o aduce în conformitate cu standardele europene". Legea, prezentată pentru aprobat de Comisia de la Veneția (CV), a fost susținută de 53 de deputați. Totuși, opoziția a exprimat îngrijorări că Ministerul Culturii, care va primi atribuții de a crea și administra un registru al furnizorilor de servicii media, ar putea deveni un instrument de presiune politică asupra presei. Autorii inițiativei au răspuns că înregistrarea în registru va fi voluntară și nu va constitui o condiție pentru obținerea autorizației de funcționare. Ca răspuns, deputații din opoziție au promis că vor prezenta amendamente la proiect pentru următoarea lectură.
Astfel, deputatul din Partidul Socialiștilor, Adela Railianu, a recunoscut că Moldova are nevoie de o nouă lege privind mass-media, dar a subliniat că unele formulări din proiectul prezentat ar putea crea premise pentru întărirea controlului autorităților asupra mass-media. "Practic, ministerul condus de un membru al partidului va decide cine este bun și merită subvenții și cine nu. Orice lege care permite influența politică asupra mass-media trebuie analizată cu maximă precauție. Într-un stat democratic, presa trebuie să fie protejată de concentrarea excesivă a mecanismelor administrative în mâinile statului, indiferent de cine se află la putere", a adăugat ea.
Deputatul din "Partidul Nostru", Nicolae Margarint, a acuzat direct majoritatea parlamentară că intenționează să obțină controlul asupra mass-media prin intermediul noului legi, sub pretextul standardelor europene. "În nicio țară europeană, guvernul nu conduce și nu administrează registrele portalurilor de știri sau ale presei tipărite și nu decide cine este suficient de obedient și cine nu, pentru a fi recunoscut ca instituție media", a declarat el.
Acesta a fost susținut și de deputatul din blocul "Alternativa", Gaik Vartanian, care a afirmat că împreună cu colegii săi vor elabora amendamente și, dacă la următoarea ședință majoritatea parlamentară le va susține, și fracțiunea sa este pregătită să voteze pentru noua lege. "Întreaga arhitectură europeană se bazează pe reglementatori independenți, iar noi deja avem unul - Consiliul pentru Televiziune și Radio. De ce presa tipărită și online primește pentru prima dată, din 1994, un curator administrativ din partea autorității executive? Suntem pentru legislația europeană privind mass-media, dar legea europeană privind libertatea presei a fost elaborată pentru a proteja presa de autorități, nu pentru a o supune controlului ministerului", a subliniat el.
Un aviz negativ asupra proiectului de lege a fost dat și de Centrul Național Anticorupție (CNA). Instituția a subliniat că acesta este plin de slăbiciuni, ceea ce amenință cu riscuri de corupție și numeroase interpretări. CNA a indicat că termenii cheie, precum "pluralismul mass-media", "influenta determinantă", "neutralitatea editorială" și "conținutul media relevant", nu au o definiție clară în text, ceea ce ar putea permite autorităților să le interpreteze subiectiv.
De asemenea, instituției nu i-a plăcut mecanismul propus de conducere a registrului furnizorilor de servicii media, în care specialiștii au observat premise pentru abuzuri. Obiecții a stârnit și faptul că legea prevede finanțarea de la stat a mass-media cu condiția "respectării neutralității editoriale", dar nu există o explicație legală a acestui concept. CNA a considerat că acest lucru creează un risc de abuz de funcție.
Deputația care a prezentat proiectul, Liliana Nicolaescu-Onofrei, din partea PAS și președinta comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a răspuns la temerile opoziției cu privire la cenzură și controlul politic. Ea a subliniat că legea nu prevede crearea unor mecanisme de control al statului asupra politicii editoriale a mass-media. "Acest proiect nu creează în niciun caz un context pentru cenzură, nu vorbește despre cenzură, nu creează mecanisme de control asupra conținutului editorial și nu împuternicește instituțiile statului cu vreo atribuție care le-ar permite să influențeze politica editorială. Din punctul meu de vedere, aici nu există un element de restricție", a declarat ea.
Referitor la registrul furnizorilor de servicii media, deputata a recunoscut că în practica europeană registrele de acest tip sunt de obicei administrate de autorități de reglementare independente, nu de ministere subordonate guvernului, și a admis posibilitatea transferării acestor atribuții. "În cadrul discuțiilor, am spus că în acest moment este preferabil să lăsăm această chestiune în competența Ministerului Culturii, ca organ responsabil pentru politica în acest domeniu. Dar dacă considerați că putem transfera acest lucru altor instituții, eu personal susțin astfel de idei", a asigurat ea.
De asemenea, deputata a subliniat că toate recomandările și propunerile vor fi luate în considerare pentru a doua lectură a proiectului de lege. Autorii consideră că acesta va ajuta la stabilirea drepturilor și obligațiilor instituțiilor media, precum și la întărirea independenței editoriale și protejarea jurnaliștilor de intervenții în conținutul editorial. "Proiectul este destinat să înlocuiască Legea actuală privind presa, adoptată în 1994, într-un alt context social, tehnologic și informațional decât cel de astăzi", subliniază autorii săi.
Legea propune, de asemenea, recunoașterea oficială a mecanismelor de autoreglementare în domeniul mass-media și consolidarea Consiliului Presei din Moldova ca mecanism național de autoreglementare, bazat pe respectarea normelor deontologice ale profesiei jurnalistice. Iar registrul, în opinia autorilor, va facilita accesul publicului la informații despre proprietarii mass-media și sursele lor principale de finanțare.
Abonați-vă la canalul nostru Telegram @newsmakerlive. Acolo apar rapid toate informațiile importante despre Moldova și regiune.
Puteți contribui la jurnalismul de calitate, sprijinindu-ne o dată prin sistemul E-commerce de la banca maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte a schimbării Moldovei în bine. Datorită sprijinului dumneavoastră, vom putea realiza și mai multe proiecte noi și importante și vom rămâne independenți. Indiferent de modul în care ne sprijiniți, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a deveni partenerul nostru. Nu este greu și chiar plăcut.
Dacă ați găsit o eroare, vă rugăm să evidențiați fragmentul de text și să apăsați Ctrl+Enter.
