Potrivit datelor prezentate de autorități la emisiunea „În Profunzime”, au fost înregistrate 1.634.000 de tentative suspecte de apeluri. Aceste cifre confirmă amploarea tot mai mare a fraudei telefonice și pe Internet, precum și presiunea constantă asupra sistemelor de protecție, care încearcă să țină pasul cu schemele tot mai sofisticate ale infractorilor, transmite protv.md.

Autoritățile explică că astfel de apeluri sunt filtrate cu ajutorul sistemelor antifraudă implementate de operatorii de comunicații, însă nu toate tentativele pot fi oprite în prima etapă. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ARCOM), Sergiu Gaibu, a precizat că o parte din apelurile suspecte sunt analizate suplimentar prin sisteme de gestionare a fraudei și datorită colaborării dintre operatori.

„Sistemele trebuie actualizate constant. Lucrăm cu operatorii pentru modernizare, asigurarea compatibilității și crearea unor liste comune de numere suspecte, astfel încât apelurile frauduloase să fie blocate cât mai rapid”, a explicat el.

Totodată, Gaibu a subliniat că, în ciuda dezvoltării continue a sistemelor de protecție, infractorii își adaptează rapid metodele de atac.

BNM: băncile intervin la apariția semnelor de fraudă

În paralel, reprezentanții sectorului financiar avertizează că frauda nu se limitează la apelurile telefonice și vizează tot mai des direct economiile cetățenilor. Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) explică că băncile au proceduri interne de verificare a operațiunilor suspecte, mai ales când clienții solicită sume mari de numerar sau efectuează transferuri neobișnuite.

Adjunctul directorului Departamentului Infrastructură, Plăți și Supraveghere al BNM, Radu Habașescu, a declarat că instituțiile financiare sunt instruite să identifice semnele de manipulare.

„Dacă o persoană vorbește la telefon în timpul efectuării unei operațiuni, nu poate explica clar scopul retragerii banilor sau oferă informații contradictorii, acest lucru ridică semne de întrebare. Există recomandări clare pentru prevenirea situațiilor în care clienții acționează sub influența infractorilor”, a menționat el.

Cum funcționează schemele moderne de fraudă: coduri OTP, apeluri false și „polițiști”

El a descris, de asemenea, una dintre cele mai răspândite scheme în prezent: infractorii obțin codurile OTP prin apeluri false și contractează credite pe numele victimelor, după care oamenii sunt telefonați de pretinși angajați ai Poliției care cer continuarea „procedurii de verificare”, exercitând presiune psihologică.

„Este o metodă complexă de manipulare, iar foarte des oamenilor li se spune să nu informeze banca despre ceea ce se întâmplă, ceea ce face frauda și mai greu de prevenit”, a explicat reprezentantul BNM.

Autoritățile iau în considerare și măsuri suplimentare de securitate, inclusiv amânarea efectuării tranzacțiilor cu 24–48 de ore sau notificarea unei persoane de încredere a clientului în cazuri suspecte, pentru a reduce riscul pierderilor financiare.

„Spoofing” și aplicații criptate: cum scapă infractorii de control

Pe lângă frauda financiară, experții avertizează că atacurile telefonice devin tot mai complexe din punct de vedere tehnic. Infractorii folosesc metoda spoofing („falsificarea numărului”), care permite afișarea oricărui număr de telefon, inclusiv local, chiar dacă apelul provine din străinătate. Ulterior, comunicarea este mutată în aplicații criptate, precum Telegram sau WhatsApp, ceea ce complică semnificativ ancheta și cooperarea internațională.

Șeful Centrului de Combatere a Criminalității Cibernetice din Inspectoratul General al Poliției, Iurie Roșca, a subliniat că astfel de rețele exploatează activ vulnerabilități tehnice și procedurale.

„Infractorii cunosc foarte bine aceste limitări și le folosesc în avantajul lor. De aceea, identificarea lor este extrem de dificilă”, a remarcat el.

În ultimele zile, Poliția a reținut mai multe persoane suspectate de implicare în scheme frauduloase de amploare. În timpul perchezițiilor la domiciliile acestora, forțele de ordine au descoperit sume ce depășesc 5 milioane de lei. Potrivit anchetei, acești bani ar fi fost obținuți în urma unor acțiuni frauduloase și infracționale organizate.