Printre primele motive, Muntianu a menționat faptul că țara vinde ieftin energia produsă și o cumpără scump, conform informațiilor transmise de infotag.md. "La mijlocul zilei, panourile solare din Moldova produc mai multă energie decât se consumă: 1000 MW, comparativ cu consumul intern de 400 MW. Excedentul trebuie vândut urgent, la orice preț, care adesea este egal cu zero sau chiar negativ. Seara, aceeași energie este importată la prețuri de 130 euro/MWh și mai mult. (...) Nu stocăm suficientă energie: în 2025, Moldova avea o capacitate de 15-16 MWh în sistemul cu o capacitate instalată de 1 GW. Începând cu 2026, fiecare licitație pentru producția de energie va fi condiționată de instalarea de acumulatori. Până în 2030, vom putea stoca 2000 MWh, care în prezent lipsesc", a subliniat expertul. A doua cauză a sărăciei este că "agricultura a pierdut capacități enorme de producție a bunurilor cu valoare adăugată". "Moldova exportă din ce în ce mai multe semințe de floarea-soarelui. În 2025-2026, se estimează un export de 494 mii tone. În perioada 2022-2023, produsele procesate (ulei, șrot) au adus 4,4 miliarde lei, iar semințele crude - 2,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, Turcia, România și Bulgaria cumpără semințe ieftine, le procesează și vând ulei scump. Fabricațiile moldovenești stau nefolosite. Industria de prelucrare funcționează sub 40% din capacitate", a declarat Muntianu. De asemenea, el a subliniat că și vinul este exportat în principal la vrac, cu 72,6 milioane de litri în 2026 - de trei ori mai mult decât în 2000. "Aceasta nu este o realizare, ci o catastrofă. Vinul la vrac aduce doar 35% din valoarea totală a exportului de vin (47 milioane euro) comparativ cu 118 milioane euro, obținute din vinul îmbuteliat, dar în volume mai mici", a spus expertul. Potrivit acestuia, situația este similară în educație - Moldova "exportă oameni en gros". O altă cauză este că "băncile parazitează economia: banii există, dar accesul la ei - nu". "Și cea mai importantă cauză este că statul nu a devenit un partener pentru afaceri. (...) Toate cele șase probleme au același numitor comun: un stat care planifică producția fără a ține cont de utilizare, subvenționează fără condiții și controlează fără responsabilitate pentru abuzuri. Reformele cosmetice sunt insuficiente. Singura reformă care contează este reforma statului ca instituție", a concluzionat expertul.