Moldova declară război escrocheriilor telefonice. Autoritățile vor anula SIM-urile anonime și vor găsi urme digitale

În Moldova, pe fondul creșterii escrocheriilor, autoritățile promovează mai multe inițiative legislative. Guvernul a aprobat deja proiectul de ratificare a celui de-al doilea protocol la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, iar săptămâna viitoare intenționează să discute proiectul de identificare a utilizatorilor de SIM-uri preplătite. NM explică de ce anchetele în astfel de cazuri se prelungesc adesea și ce vulnerabilități doresc să elimine autoritățile.

Scală problemei este evidențiată de datele poliției, prezentate pe 12 iunie la audierile publice despre escrocheriile telefonice și online. În 2023, în Moldova au fost înregistrate 924 de cazuri de fraudă, în 2024 numărul a crescut la 1106, iar în 2025 a ajuns deja la 1767. De asemenea, a crescut și prejudiciul: de la 40 milioane lei în 2023 la 272 milioane lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul a atins deja 157,3 milioane lei.

Poliția a subliniat că schemele frauduloase devin din ce în ce mai diverse. În primele cinci luni ale anului 2026, cele mai frecvente cazuri de fraudă au fost cele sub formă de „reprezentanți ai băncilor” — 515 cazuri, adică 29,15% din totalul acestor infracțiuni. Alte 310 cazuri au fost legate de investiții fictive, iar 230 de cazuri au fost asociate cu așa-zisa „actualizare” a serviciilor de telefonie mobilă. În plus, au fost înregistrate peste 170 de cazuri în care escrocii s-au prezentat ca angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, poliției, serviciului fiscal sau Centrului Național Anticorupție.

În 2026, majoritatea victimelor escrocheriilor telefonice și online au fost femei — 72% față de 28% bărbați. Cele mai frecvente victime au fost persoanele cu vârsta de peste 66 de ani: în acest grup predomină schemele telefonice și apelurile din partea „instituțiilor de stat”. Printre persoanele cu vârste între 26 și 55 de ani, escrocheriile online, investițiile fictive, creditele rapide și încercările de acces la conturile bancare sunt mai frecvente. În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, se înregistrează mai multe scheme legate de platformele digitale și criptomonede.

După ședința guvernului din 11 iunie, ministrul de interne, Daniela Misail-Nikitin, a atras atenția asupra problemei escrocheriilor. Ea a declarat că numărul apelurilor la serviciul 112 a crescut de cinci ori, dar cetățenii au început să raporteze mai des apelurile suspecte înainte de a deveni victime ale escrocilor. Pentru a întări lupta împotriva escrocheriilor, autoritățile au propus deja ratificarea celui de-al doilea protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și introducerea identificării utilizatorilor de SIM-uri preplătite.

„Astăzi, la ședința guvernului, am aprobat proiectul de lege privind ratificarea celui de-al doilea protocol la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. După implementarea acestui protocol, vom putea asigura un schimb de informații mai rapid. De asemenea, furnizorii de servicii vor fi obligați să ofere dovezi, care sunt foarte importante pentru rapiditatea anchetei, având în vedere că, în multe cazuri, infractorii se află departe de granițele țării. De asemenea, vreau să anunț că la următoarea ședință a guvernului intenționăm să votăm pentru proiectul de lege privind identificarea utilizatorilor de SIM-uri preplătite”, a declarat Daniela Misail-Nikitin.

La audieri, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțianu, a corelat dificultățile în anchete cu faptul că schemele frauduloase ies din ce în ce mai mult din limitele unei singure țări. Potrivit acestuia, o dinamică similară este observată și de structurile internaționale: schemele se schimbă rapid, escrocii folosesc instrumente digitale și rețele transfrontaliere, iar banii trec prin mai multe instituții într-un timp scurt.

Separat, Cernăuțianu a vorbit despre rețelele transnaționale de escrocherie și spălare de bani, construite pe call-centere și platforme de investiții fictive. Potrivit acestuia, în astfel de cazuri, poliția se confruntă nu doar cu apeluri telefonice, ci și cu platforme de investiții false, plăți digitale, intermediari falși și instrumente de anonimizare.

Procurorul general al procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și a cauzelor speciale, Victor Furdunea, a subliniat că mulți escroci se află în afara țării. „Absolut majoritatea dosarelor penale cu care se ocupă procuratura se referă la acțiuni comise în afara teritoriului Moldovei. Prin urmare, o anchetă obiectivă a acestor cazuri necesită asistență juridică internațională sau grupuri de anchetă comune prin Eurojust”, a declarat reprezentantul procuraturii.

O altă problemă este reprezentată de expertizele digitale. Reprezentantul procuraturii a menționat că aproape fiecare caz este legat de dispozitive electronice, dar în Moldova există puține instituții care efectuează astfel de expertize. Potrivit acestuia, acestea pot dura între șase luni și un an, doi sau chiar trei ani.

Separat, el a subliniat dificultățile legate de criptomonede. A reamintit că utilizarea criptomonedelor în Moldova nu este încă reglementată și a menționat că unele platforme prin care se desfășoară astfel de operațiuni refuză adesea să ofere date despre proprietarii conturilor.

Autoritățile doresc să ratifice cel de-al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică. Acest document internațional prevede mecanisme pentru obținerea rapidă a dovezilor electronice în cazuri penale, dacă datele se află în străinătate sau la furnizorii de servicii. După aprobarea de către guvern, proiectul de lege privind ratificarea a fost trimis spre examinare președintelui Maia Sandu. În cele din urmă, ratificarea trebuie să fie aprobată de parlament.

Conform proiectului, Procuratura Generală și Ministerul Justiției vor fi desemnate ca organe responsabile pentru comunicarea cu autoritățile competente din alte țări: procuratura — pentru solicitările în etapa urmăririi penale, ministerul justiției — pentru solicitările în etapa judiciară sau de executare a pedepselor. Proiectul prevede, de asemenea, mai multe rezerve la protocol. De exemplu, Moldova își va păstra dreptul de a nu aplica unul dintre articole, precum și va declara că până la restabilirea completă a integrității teritoriale, protocolul va fi aplicat doar pe teritoriul efectiv controlat de autoritățile țării.

În justificarea necesității ratificării protocolului, șeful Ministerului de Interne a subliniat că documentul va permite consolidarea cooperării în lupta împotriva criminalității informatice și va simplifica colectarea dovezilor electronice în cazuri penale. Potrivit acesteia, protocolul ar trebui să asigure accesul la datele informatice stocate în alte țări, precum și să stabilească proceduri de asistență reciprocă urgentă și cooperare internațională în cazurile în care nu există acorduri internaționale aplicabile.

„Protocolul va asigura posibilitatea obținerii rapide a dovezilor electronice, inclusiv prin proceduri simplificate și canale de cooperare directă, precum și crearea bazei legale interne necesare pentru aplicarea acestor mecanisme. (...) Acordul oferă statului dreptul de a solicita de la alte părți, în condițiile stabilite, divulgarea sau obținerea de dovezi electronice aflate în jurisdicția lor, inclusiv prin mecanisme accelerate și cooperare directă cu furnizorii de servicii”, a explicat Daniela Misail-Nikitin.

Separat, Ministerul de Interne a supus consultărilor un proiect de modificări care ar trebui să alinieze legislația națională la prevederile celui de-al doilea protocol. Modificările propun să fie aduse la legea privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, legea privind asistența juridică internațională în materie penală, Codul de procedură penală și legea privind comunicațiile electronice. Așa cum subliniază autorii, în prezent aceste documente reglementează insuficient mecanismele prevăzute de protocol.

În nota explicativă se menționează că proiectul ar trebui să reglementeze solicitările directe de date despre înregistrarea numelui de domeniu, divulgarea rapidă a unor categorii specifice de informații, transmiterea și autentificarea electronică a solicitărilor, executarea lor urgentă, precum și utilizarea punctelor de contact disponibile 24 de ore din 24.

„Dovezile electronice și informațiile importante pentru anchete se află adesea la furnizorii de servicii, iar procedurile tradiționale de cooperare sunt adesea prea lente pentru astfel de date instabile. Protocolul este destinat tocmai să reducă aceste întârzieri — prin proceduri mai rapide, adaptate mediului digital, dar cu păstrarea garanțiilor legalității și protecției datelor personale.