Obiectul acestei declarații a fost ministrul Finanțelor din Moldova, Andrian Gavriliță, care a vorbit în emisiunea Pe Față de la canalul Moldova 1, conform informațiilor furnizate de agora.md. Răspunzând la întrebarea referitoare la posibilitatea reducerii salariilor conducătorilor structurilor de stat, care în unele cazuri primesc peste 100-200 de mii de lei pe lună, ministrul a subliniat că este necesar să se facă distincția între instituțiile care sunt finanțate direct din buget și organizațiile care au autonomie. "Există instituții care fac parte din sistemul de plată a salariilor bugetare și care sunt reglementate de legea privind salariile. Dar există și structuri autonome. De exemplu, Banca Națională este, prin definiție, o instituție independentă, iar nici guvernul, nici, din câte știu eu, parlamentul nu au dreptul să intervină în stabilirea nivelului salariilor", a explicat Gavriliță. Potrivit acestuia, în ciuda necesității de a avea o mai mare echitate în sistemul de salarizare din sectorul public, reducerea salariilor unui număr mic de conducători nu va avea un impact semnificativ asupra bugetului sau asupra veniturilor celorlalți angajați. "Desigur, este necesar mai multă egalitate și un decalaj mai mic în salarii. Dar, reducând salariul unui conducător sau președinte de instituție, nu se pot obține schimbări radicale într-un sistem în care lucrează zeci de mii de oameni, de exemplu, în domeniul educației", a subliniat ministrul. Vorbind despre Banca Națională a Moldovei, unde salariul șefului instituției depășește 230 de mii de lei pe lună, Gavriliță a subliniat că nivelul de plată trebuie să corespundă pieței și dimensiunii responsabilității. "Este vorba despre un domeniu care reglementează întregul sector financiar. Nici nu ne imaginăm ce salarii primesc conducătorii băncilor comerciale. Dacă salariul nu va fi competitiv în comparație cu piața, cei mai buni specialiști vor pleca în sectorul privat. Competența costă bani", a declarat șeful Ministerului Finanțelor.