Cum poți determina dacă ești plătit corect? În numeroase regiuni din Europa, angajații dispun de puține informații referitoare la salariile pentru diferite locuri de muncă și cum se compară acestea cu veniturile celor care îndeplinesc sarcini similare, transmite euronews.com. Directiva Uniunii Europene privind transparența salariilor are scopul de a schimba această situație: aceasta obligă angajatorii să fie mai deschiși în privința salariilor și contribuie la consolidarea principiului egalității de plată pentru muncă egală. Documentul ar trebui să ajute la reducerea diferenței de remunerare între sexe în UE, care în prezent este de 11%. Conform datelor furnizate de Eurostat, aceasta înseamnă că salariul brut pe oră al femeilor este, în medie, cu 11% mai mic decât cel al bărbaților. Pentru multe femei, neimplementarea directivei poate avea un impact direct asupra veniturilor lor anuale. Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) estimează că lipsa de transparență în salarii costă femeile cel puțin 4,8 miliarde de euro pe an în întreaga UE, iar această sumă ar putea crește până la 7,2 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu sume cuprinse între 465 și 700 de euro pe an pentru fiecare femeie. Statele membre ale UE sunt obligate să implementeze noile reguli până la 7 iunie 2026, însă majoritatea, se pare, nu vor reuși să respecte acest termen. Care sunt țările din UE care au implementat deja directiva privind transparența salariilor? Care este situația actuală în cele care întârzie? Și în care țări europene nivelul de transparență a salariilor în anunțurile de angajare este cel mai ridicat? Șase țări din UE nu au făcut încă niciun pas. Conform unui tracker de implementare gestionat de firma internațională de avocatură Addleshaw Goddard, la data de mai 2026, 6 din cele 27 de țări ale UE nu au făcut niciun demers pentru a implementa directiva. Acestea sunt Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În septembrie 2025, numărul acestor țări era de zece. Suedia a propus un proiect de lege, însă în martie 2026, guvernul a suspendat examinarea acestuia pe o perioadă nedeterminată, invocând o povară administrativă semnificativă pe care directiva o impune angajatorilor. În Germania, actualizarea legislației este așteptată în 2026. De asemenea, în Cehia, Finlanda, Grecia, Slovenia și Spania se așteaptă introducerea unor proiecte de lege corespunzătoare. Zece țări au publicat proiecte de legi. Zece țări din UE au publicat deja proiecte de legi, deși acestea se află în diferite etape de examinare. Acestea sunt Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda și România. Trei țări — Belgia, Malta și Polonia — au implementat parțial directiva. În Slovacia, parlamentul a aprobat pe 15 aprilie 2026 o lege privind egalitatea de plată, care va intra în vigoare pe 7 iunie 2026. Incertitudinea reală în Franța. "În Franța, este foarte probabil ca termenul de 7 iunie să nu fie respectat. Aceasta creează o incertitudine serioasă, iar chiar și după adoptarea legii, elementele cheie vor trebui să fie detaliate în acte subordonate, fără un calendar clar", a declarat pentru Euronews Business Jérémie Pobel, partener în dreptul muncii la biroul francez al Addleshaw Goddard. El a subliniat că factorul decisiv este pregătirea timpurie: companiile trebuie să înceapă deja să facă pași — să elaboreze o hartă a categoriilor de locuri de muncă, să efectueze un audit al sistemelor și structurii de plată și să identifice disparitățile existente, iar cel mai important, să urmărească cu atenție evoluția procesului legislativ. Ce se va întâmpla în Germania? "Termenele ratate pentru implementare nu creează o pauză legală confortabilă. Ele formează o perioadă de tranziție, în care companiile nu au încă reguli naționale clare, dar instanțele, angajații și consiliile de producție se orientează deja după direcția stabilită de directivă", a declarat în cadrul unui interviu pentru Euronews Business Mareike van der Most, partener în dreptul muncii la biroul german al Addleshaw Goddard. Potrivit acesteia, dificultatea pentru angajatori nu constă doar în întârzierea legislației germane. Aceștia trebuie să ia decizii cu privire la salarii, să răspundă la întrebările angajaților și să se pregătească pentru litigii într-o perioadă în care standardele viitoare sunt deja stabilite, dar baza normativă națională nu este încă formată. Transparentea salariilor în anunțurile de muncă. Conform unei platforme globale de recrutare, Indeed, transparența salariilor în anunțurile de muncă crește treptat în multe țări europene. La data de martie 2026, Marea Britanie era lider, cu un nivel de transparență de 56%, deși în mai 2025 acesta era de 65%. Olanda (48%) și Franța (43%) depășesc pragul de 40%. Irlanda (39%) și Italia (36%) sunt puțin în urmă; în special Italia a avansat semnificativ comparativ cu mai 2025, când indicatorul era de 23%. Spania și Germania, dimpotrivă, se află în partea de jos a clasamentului: informațiile despre salarii sunt menționate doar în 17% și, respectiv, 12% din anunțurile de muncă. Datele de la Indeed arată, de asemenea, că majoritatea țărilor din UE nu vor reuși să respecte termenul stabilit pentru implementarea directivei privind transparența salariilor. Analiza Indeed Hiring Lab demonstrează consecințele reale pentru angajați și economii, inclusiv menținerea diferenței de remunerare între sexe. Candidatul aplică fără a cunoaște salariul. Indeed subliniază că, din cauza întârzierilor, majoritatea angajaților europeni continuă să aplice pentru locuri de muncă fără a ști ce salariu li se oferă. "Salariul este principalul factor care îi determină pe oameni să caute un nou loc de muncă. Cu toate acestea, în întreaga Europă, această informație este adesea omisă din anunțuri. Candidatul aplică fără a cunoaște detaliile — iar cercetarea noastră a arătat că consecințele acestui fapt sunt mai profunde și mai variate decât ne-am așteptat", afirmă economistul pe piața muncii din UE la Indeed Hiring Lab, Lisa Feist. "În ciuda tuturor consecințelor negative, angajatorii care aleg transparența au o oportunitate. Cei care acționează deja pot consolida încrederea candidaților, îmbunătăți calitatea aplicațiilor și face strategiile lor de recrutare mai durabile în viitor", subliniază expertul.