Un rol cheie îl joacă capacitatea creierului de a folosi corpii cetonici ca sursă alternativă de energie atunci când procesarea glucozei este afectată, transmite link.springer.com. În mod normal, creierul obține cea mai mare parte a energiei din glucoză. Totuși, în boala Alzheimer și în alte afecțiuni neurodegenerative, capacitatea neuronilor de a folosi această sursă de combustibil scade treptat. Ca rezultat, celulele încep să sufere de deficit energetic.
În dieta ketogenică, organismul trece la arderea grăsimilor și începe să producă corpi cetonici. Unul dintre aceștia — beta-hidroxibutiratul (BHB) — poate pătrunde în creier și asigură neuronii cu energie chiar și atunci când metabolismul glucozei este afectat. Potrivit cercetătorilor, beneficiul potențial al dietei keto nu se limitează la atât. BHB suprimă și procesele inflamatorii din țesutul nervos, considerate unul dintre mecanismele cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer, bolii Parkinson și a altor tulburări neurodegenerative.
În plus, cetoza poate activa sistemele celulare de „curățare”, care ajută la eliminarea proteinelor deteriorate și a altor structuri toxice ce se acumulează în creier pe măsură ce boala progresează. Studiile pe animale au arătat, de asemenea, că dieta ketogenică poate influența flora intestinală, reducând numărul bacteriilor inflamatorii și îmbunătățind circulația sanguină cerebrală.
Autorii subliniază că majoritatea datelor disponibile până acum provin din experimente pe animale și modele celulare. Studiile clinice cu participarea oamenilor sunt mult mai puține. În plus, acest regim alimentar rămâne unul dintre cele mai dificile de urmat pe termen lung și poate fi însoțit de efecte secundare, inclusiv constipație, insomnie și creșterea nivelului de colesterol. Cercetătorii consideră că, în viitor, dieta ketogenică sau medicamentele care imită acțiunea corpurilor cetonici ar putea fi utilizate ca supliment la terapia existentă pentru bolile neurodegenerative.
