Reprezentanți ai comunității LGBTQI+, activiști și susținători ai drepturilor omului și-au dat întâlnire la tradiționalul Marș al Solidarității pe 21 iunie. Ediția din 2026 "a fost indecent de decentă", consideră una dintre participante. Activiștii spun că liniștea din acest an nu i-a surprins, "mai ales că nu a fost un an electoral".

Potrivit acestora, comunitatea LGBTQI+ este deseori folosită ca "instrument de a atrage sau pierde capital politic". De aceea, unii politicieni nu au ratat ocazia de a specula subiectul. Printre ei se numără și deputatul Vasile Costiuc, care a prezentat drept eveniment real o scenetă satirică în care doi activiști au parodiat o nuntă. "Doi bărbați au făcut nuntă în centrul orașului", a scris acesta pe rețelele de socializare, unde postarea a atras zeci de comentarii cu mesaje ostile și discriminatorii.

Oficiul Avocatului Poporului condamnă "discursul care duce la dezbinare", iar Consiliul pentru egalitate explică cum subiectele ce țin de drepturile persoanelor LGBTQI+ ar trebui discutate fără a escalada tensiunile din societate.

Spre deosebire de 2025, când manifestația a fost marcată de provocări și contramanifestații organizate de susținătorii lui Ilan Șor, ediția din acest an s-a desfășurat fără incidente. O participantă a descris ediția din acest an "indecent de decentă".

Discuțiile s-au mutat însă în mediul online. Deputatul Vasile Costiuc a anunțat că "doi bărbați au făcut nuntă în centrul capitalei" și s-a revoltat că "au început să ceară legalizarea în Moldova a căsătoriilor persoanelor de același gen". Postarea a adunat peste 300 de comentarii, majoritatea ostile, în care membrii comunității LGBTQI+ au fost numiți "debili" și insultați în alte moduri.

În realitate, era vorba despre o scenetă satirică prezentată la Pride Park de o activistă lesbiană și un activist gay, care au parodiat o ceremonie de nuntă. Chiar și așa, avocatul Teodor Cârnaț a declarat că momentul ar încălca Constituția, ieșirea sa generând un alt val de ură și discriminare.

Lorelei Grigoriță, Sursă foto: NewsMaker "Cred că există două explicații posibile pentru astfel de situații. Pe de o parte, poate fi vorba de o lipsă reală de înțelegere, o incapacitate de a face diferența între o scenetă artistică, cu mesaj social, și un eveniment real. Pe de altă parte, și mai grav, poate fi vorba de o subestimare intenționată a publicului și de o strategie conștientă de a răspândi informații false pentru a atrage atenție și capital politic", a explicat activista Lorelei Grigoriță.

"Dacă domnul Costiuc și fanii lui așteaptă cu sufletul la gură o nuntă homosexuală, le promitem să facem tot posibilul să le îndeplinim fantezia legislativă cât mai curând. Chiar dacă CEDO și Comitetul de Miniștri cer doar legalizarea parteneriatelor civile, noi o să depunem efort să le oferim spectacolul complet și o nuntă pe cinste. Moldova e în Consiliul Europei din 1995 și oricât de tare ar speria asta unii lideri vocali, obligațiile internaționale chiar trebuie respectate", a declarat pe o notă umoristică Angelica Frolov, directoarea Genderdoc-M.

Activista feministă queer Lorelei Grigoriță și activistul civic Vasile Micleușanu, fondatorul platformei "BangBang.md", ambii participanți la mai multe ediții ale Marșului Chișinău Pride, spun că nu au fost surprinși de faptul că ediția din acest an s-a desfășurat fără incidente. În același timp, ei remarcă faptul că "societatea noastră este în realitate mai tolerantă decât încearcă uneori să o prezinte anumite platforme media sau actori politici".

"(…) Anul trecut am avut marele noroc – sau poate nenoroc – să fiu eu unul dintre organizatori. Spun nenoroc pentru că ediția de anul trecut a fost în an electoral, iar în anii electorali subiectul LGBTQI+ este folosit diferit de propagandă. Comunitatea este văzută ca instrument de a atrage sau pierde capital politic. Pentru unii politicieni este o sperietoare utilă, pentru alții, mai democratici, o problemă pe care preferă să o ignore de teama să nu piardă capital politic. Așa se poate explica, cel puțin parțial, lipsa incidentelor majore de la ediția din acest an", a punctat Vasile Micleușanu.

"(…) S-a desfășurat liniștit, ceea ce nu este o surpriză, mai ales că nu a fost un an electoral. (…) Anul acesta vedem mai clar cum arată, de fapt, societatea noastră atunci când nu este supusă acestor presiuni artificiale: una capabilă de conviețuire și respect. (…) Republica Moldova are nevoie de politici și legi incluzive, care să reflecte realitatea și diversitatea societății. Drepturi precum parteneriatul civil sau recunoașterea identităților sunt pași necesari pentru bunăstarea întregii societăți, nu doar a comunității LGBTQI+. Iar faptul că acest Pride s-a desfășurat pașnic demonstrează că drepturile egale nu reprezintă o amenințare, în ciuda narațiunilor promovate uneori din interese politice", a menționat Lorelei Grigoriță.

Cel mai recent studiu arată o ușoară îmbunătățire la capitolul acceptarea socială a minorităților sexuale. Indexul distanței sociale a scăzut de la 5,6 (2020) la 3,8 (2024).

"Faptul că Pride-ul din acest an a trecut fără incidente arată că Moldova e mai calmă, mai tolerantă și mai europeană decât ar vrea s-o prezinte politicienii care trăiesc din frică. Nici interdicția lui Ceban, fără bază legală serioasă, nici sperietorile despre «sfârșitul tradiției» nu au produs haos. Pe căldură, aceștia au trecut, neinspirat și netranspirat, online. Costiuc a prezentat o parodie de nuntă de la Pride Park ca eveniment real, iar Ceban a reiterat interdicția, spunând că a fost atacat. Asta spune mai mult despre ei decât despre societate", a remarcat expertul Comunității WatchDog, Andrei Curăraru.

Activiștii spun că politicienii alimentează "un nivel enorm de hate pe online" la adresa comunității minorităților sexuale și "contribuie la un climat social ostil, care face viața mult mai dificilă pentru oamenii vizați".

"În loc să vorbească despre probleme reale, unii politicieni aleg să creeze senzațional din lucruri care nu există, cum ar fi «căsătorie între doi bărbați», inventate pentru a provoca reacții emoționale și a mobiliza publicul prin frică sau indignare. Acest tip de discurs generează valuri de ură. Comentariile care apar ulterior nu sunt doar opinii, ele devin atacuri directe, uneori extrem de violente verbal. Personal, știu cum se simte acest lucru. (…) Expunerea constantă la astfel de mesaje poate afecta profund starea emoțională a unei persoane", a spus activista feministă queer Lorelei Grigoriță.

"Din păcate, aceasta este realitatea persoanelor LGBTQI+ din Moldova. Suntem priviți nu ca cetățeni cu drepturi egale, dar ca o temă sensibilă, chiar incomodă. Politicieni care ar trebui să ne apere drepturile se tem că i-ar putea costa puterea, iar alții folosesc ura și minciuna. De aceea cred că trebuie să fim foarte critici cu toți guvernanții (…). Acum, când R. Moldova a început negocierile pe primul cluster, cel dedicat drepturilor fundamentale, rămâne de văzut cât de sincer va fi acest proces. Pentru că drepturile cetățenilor LGBTQI+ sunt drepturile omului. Iar un stat care pretinde că merge spre Uniunea Europeană trebuie să arate asta nu doar în discursuri, dar și în felul în care își protejează toți cetățenii", a declarat Vasile Micleușanu.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Combaterii Discursului de Ură, pe 18 iunie, cu doar câteva zile înainte de Pride 2026, Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului au reafirmat că discursul instigator la ură "reprezintă o amenințare la adresa demnității umane, egalității și coeziunii sociale".

"În genere, este regretabil că în 2026 avem discurs de condamnare a manifestării libere a identității de gen, a identității sexuale a persoanelor. Condamn orice discurs care duce la dezbinare, dar mai ales cel care instigă la ură. Este și mai problematic când acest comportament vine de la factori de decizie. În prezentarea Raportului anual în plenul Parlamentului, Avocatul Poporului a subliniat că este esențial să se promoveze un climat de respect și toleranță față de diversitate, pentru a asigura o societate coezivă și echitabilă pentru toți cetățenii.