În acest context, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că „ar trebui să ne îngrijorăm din cauza acestei „anexări”, și nu din cauza alipirii Crimeii și a unor regiuni din sudul și estul Ucrainei de către Rusia – care a fost „voluntară””, transmite „Adevărul European”. La un briefing, Zaharova a fost întrebată despre situația legată de adoptarea în Camera Deputaților a Parlamentului României a proiectului de lege privind unirea cu Moldova – care a fost rezultatul unor întârzieri procedurale. „Nu este un secret că la București se plănuiesc planuri de absorbție a Moldovei. Pentru noi nu este o noutate, vorbim despre asta constant. Acum această situație a luat o asemenea întorsătură”, a spus purtătoarea de cuvânt. Ea a adăugat acuzații că cercurile politice românești intervin „fără jenă” de mult timp în treburile interne ale Moldovei și promovează în societățile ambelor țări idei privind unirea. În același timp, Zaharova a recunoscut și explicat că proiectul de lege controversat a trecut exclusiv din cauza unui incident procedural. „Imaginați-vă până unde a ajuns democrația occidentală – nu se mai întreabă nu doar oamenii, ci nici măcar legiuitorii... Iar soarta ulterioară a documentului va depinde de voința nu a poporului, măcar a României, ci a reprezentanților Camerei Superioare a organului legislativ”, a declarat purtătoarea de cuvânt. Cu această ocazie, ea a încercat să opună „planurile unioniste” ale României și anexarea de către Rusia a teritoriilor ocupate ale Ucrainei după pseudo-referendumuri. „Ce fel de unire este asta? Unirea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important – un plebiscit. Iar când este vorba de absorbție, trebuie să fie numită astfel... Cuvântul „anexare” se aude constant în presa occidentală, la Bruxelles, în Parlamentul European în legătură cu țara noastră fără temei juridic. Reamintesc, toate deciziile privind reunificarea cu teritoriile și regiunile respective au fost luate exclusiv pe baza voinței cetățenilor, organizate conform legislației și sub supraveghere internațională”, a afirmat Zaharova. „De aceea, dacă ei folosesc termenul „anexare” în raport cu noi, poate îl vor începe să-l aplice în situația care cu siguranță are toate motivele pentru o astfel de calificare”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Reamintim că în această săptămână propunerea legislativă privind unirea României cu Moldova din partea unei formațiuni politice populiste a fost aprobată de Camera Deputaților din România fără vot – din cauza expirării termenului de examinare a inițiativei. Trebuie menționat că ideea unirii are un anumit sprijin în ambele țări, nu doar în rândul forțelor politice marginale. În special, președinta moldoveană Maia Sandu a declarat anterior că, în cazul unui referendum în Republica Moldova privind unirea cu România, ea ar vota pentru. Viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu a declarat că Moldova va lua în considerare posibilitatea unirii cu România, dacă drumul său spre aderarea la UE va fi îngreunat sau blocat.