Pe 15 iunie 2026, la Luxembourg, Conferința Interguvernamentală dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a deschis oficial negocierile pe Clusterul 1 (Fundamentele). Să recapitulăm împreună ce înseamnă aceasta, scrie analistul Iulian Groza.

Clusterul 1 se deschide primul și se închide ultimul. E coloana vertebrală a aderării: funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, criteriile economice și, mai presus de toate, statul de drept. Capitolele 23 și 24.

Poziția Comună a UE este acum publică. Merită citită cu atenție. Pentru că nu vorbește despre intenții, ci despre rezultate măsurabile. Astfel, negocierile lucrează cu două categorii de condiții (criterii de referință sau benchmarks). Cele intermediare (interim benchmarks) trebuie atinse pe parcurs, pentru a putea avansa. Criteriile de referință de închidere (closing benchmarks) condiționează închiderea provizorie a fiecărui capitol.

O precizare importantă. În această Poziție Comună, criteriile de referință de închidere explicite sunt definite pentru capitolele 5 (Achiziții publice), 18 (Statistică) și 32 (Control financiar).

Pentru capitolele de stat de drept, 23 și 24, Poziția stabilește condiții intermediare. Închiderea provizorie a acestor capitole rămâne condiționată de atingerea reperelor intermediare, pe orizontală și pe capitolele de stat de drept, fără a prejudicia condiții suplimentare ce vor fi definite pentru Cluster 1.

Pe orizontală, pentru întreg Clusterul 1, Moldova trebuie să asigure o monitorizare strânsă și permanentă a implementării foilor de parcurs privind statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice, printr-un mecanism de supraveghere robust și multidisciplinar, cu atenție la resursele umane și financiare, capacitatea instituțională, respectarea termenelor și un dialog real și consistent cu societatea civilă. Iată, pe scurt, ce cere UE pe cele două capitole care contează cel mai mult. Capitolul 23. Sistemul judiciar și drepturile fundamentale.

Criteriile intermediare sunt grupate pe trei direcții.

1. Reforma justiției. Moldova continuă reforma cuprinzătoare a justiției, cu progrese în imparțialitate, independență, responsabilizare, calitate și eficiență. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

2. Combaterea și prevenirea corupției. Moldova face progrese semnificative. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

3. Protecția drepturilor fundamentale. Moldova consolidează protecția în practică. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

Capitolul 24. Justiție, libertate și securitate.

Criteriile de referință intermediare sunt grupate pe trei direcții.

1. Combaterea criminalității grave și organizate. Moldova face progrese tangibile. Criteriul intermediar este atins după ce:

2. Cooperarea în domeniul drogurilor. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

3. Migrație, azil, Schengen, frontiere externe și politica de vize. Moldova livrează rezultate. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

Ce înseamnă, de fapt? Reforma nu se mai măsoară în legi adoptate. Se măsoară în rezultate.

Întrebarea principală este nu doar dacă adoptăm legile potrivite. Ci dacă livrăm progres și rezultate în implementarea lor. Este partea cea mai complexă și cea mai politică a procesului. Și este partea care trebuie să devină ireversibilă.

Criteriile de referință intermediare nu sunt birocrație. Sunt lista de sarcini pe care trebuie să le îndeplinim exemplar. Negocierile s-au deschis. De acum, contează ce și când livrăm. Multă muncă în față, dar merită tot efortul, deoarece vom deveni membri ai UE.