Opoziția se teme că legarea subvențiilor guvernamentale de înregistrarea în Registru va deveni un instrument de control asupra presei, scrie logos-pres.md.
În ziua de joi, 11 iunie, deputații din cadrul fracțiunii majoritare au adoptat în prima lectură proiectul de lege referitor la mass-media. Cele mai intense discuții au fost generate de inițiativa de a crea Registrul furnizorilor de servicii media, care va fi administrat de Ministerul Culturii.
Înregistrarea este 'de facto' voluntară. Conform proiectului, furnizorii de servicii media pot fi incluși în acest Registru la cererea proprie. Înregistrarea are un caracter voluntar și nu reprezintă o condiție obligatorie pentru furnizarea de servicii media, crearea, producerea sau distribuirea de conținut, precum și pentru exercitarea responsabilității editoriale. Absența din Registru nu limitează drepturile furnizorilor de servicii media, prevăzute de legislație, și nu îi exonerează de îndeplinirea obligațiilor corespunzătoare.
Cu toate acestea, accesul la mecanismele de sprijin guvernamental, prevăzute de legislația în vigoare — inclusiv Fondul de subvenționare a mass-media — este condiționat de înregistrarea obligatorie ca furnizor de servicii media în acest Registru. Ministerul Culturii analizează cererea și ia o decizie cu privire la includerea în Registru în termen de 10 zile lucrătoare.
„Dar de ce Ministerul Culturii?” a întrebat deputatul din partea PSRM, jurnalistul Adela Răileanu, recunoscând că Republica Moldova are cu adevărat nevoie de o nouă lege a mass-media și că proiectul conține norme importante și actuale. Totuși, dispoziția referitoare la Registru ridică întrebări serioase: „Deși înregistrarea este voluntară, de facto devine o condiție de supraviețuire, deoarece accesul presei la subvenții și finanțare guvernamentală depinde direct de această listă”.
Deputatul din partea „Partidului Nostru”, Nicolae Margarint, a subliniat că nu a fost prezentat niciun exemplu concret din țările membre ale Uniunii Europene, unde ministerul ar administra un astfel de registru pentru presa scrisă și online: „Am pus o întrebare foarte clară și am cerut un exemplu concret. Nu am primit răspuns”.
În opinia deputatului Gaik Vartanian, proiectul era necesar, deoarece vechea lege din 1994 a fost redactată într-o altă epocă. „Dar întrebarea principală este de ce anume Ministerul Culturii? Registrul este gestionat, verificat și, observați, exclus de un organ executiv. Toată arhitectura europeană se bazează pe reglementatori independenți, iar noi deja avem unul — Consiliul pentru Televiziune și Radio”, a declarat Vartanian.
O poziție similară a fost exprimată și de deputatul Alexandru Stoianoglo: „Cine pe cine va controla? Presa există pentru a controla puterea, nu invers”.
La rândul său, deputatul din partea PAS, Marcela Adam, a vorbit despre manipulări, războaie informaționale și integrarea europeană: „Integrarea europeană înseamnă dezvoltarea culturii libertății, instituții media independente, pluralism de opinii și respect pentru jurnalismul profesional”.
Proiectul de lege va fi supus votului în a doua lectură. Anterior, ministrul culturii, Cristian Jardan, a comentat proiectul: „Spațiul media s-a schimbat fundamental odată cu apariția platformelor digitale și a noilor forme de comunicare. Au apărut provocări serioase legate de transparența proprietății, finanțarea organizațiilor media, protecția pluralismului, independența editorială și lupta împotriva dezinformării. Această lege este importantă nu doar pentru sectorul media, ci și pentru întreaga societate. O presă liberă, responsabilă și transparentă este o condiție necesară pentru democrație, informarea de calitate a cetățenilor și consolidarea încrederii publice”, a declarat șeful ministerului.
