În cazul unei situații de criză și a unei necesități acute, un astfel de acord poate deschide calea pentru obținerea de finanțare de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în viitor. Aceasta a declarat ministrul finanțelor Adrian Gavriliță în cadrul emisiunii "Noua săptămână cu Anatolie Golea", difuzată pe 3 iunie, transmite tv8.md. Gavriliță a explicat că noua programă nu prevede finanțare, deoarece, conform evaluărilor guvernului, în prezent țara dispune de suficiente resurse pentru proiectele de investiții. O parte din fonduri provin în cadrul "Planului de dezvoltare" european. "FMI și europenii ne spun că avem suficiente fonduri pentru investiții. Cheltuielile curente trebuie acoperite corect, rapid și complet din veniturile curente. În acest moment, acordul cu FMI nu se referă la bani, ci la pașii necesari în următorii ani pentru a reduce deficitul și a relansa creșterea economică. Având acest document, ne creștem încrederea în fața Uniunii Europene, Băncii Mondiale, băncilor europene și investitorilor. Dacă, Doamne ferește, va mai avea loc o criză... Am trecut prin șase crize în șase ani. Dacă se va întâmpla ceva, avem acest acord chiar și fără finanțare, care ne aduce mult mai aproape de posibilitatea de a trece la un acord cu finanțare, dacă va fi necesar", a declarat Gavriliță. El a subliniat că FMI nu este singura sursă de finanțare, existând și tranșe semnificative de ajutor european, același "Plan de dezvoltare". Ministrul a respins afirmațiile conform cărora programul anterior cu FMI a fost suspendat "din cauza stagnării reformelor". Potrivit acestuia, suportul consultativ din partea Fondului poate fi la fel de util ca și cel financiar. Comentând criticile opoziției cu privire la creșterea datoriei publice, Gavriliță a afirmat că Moldova a trecut în ultimii ani prin mai multe crize serioase, inclusiv pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică și numeroase secete. Potrivit acestuia, în aceste condiții, statul a fost nevoit să crească cheltuielile pentru a susține populația. Ministrul a recunoscut că cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce a dus la formarea unui deficit bugetar. Una dintre obiectivele noii programe cu FMI a fost menționată ca fiind reducerea deficitului la 3,5% în următorii trei ani, pentru a se apropia de standardele Uniunii Europene. Vorbind despre posibile măsuri nepopulare, Gavriliță a declarat că autoritățile nu intenționează să implementeze reforme care să dăuneze cetățenilor. Totuși, se preconizează reducerea subvențiilor, preferințelor sau "facilităților". Ministrul subliniază că în anumite sectoare, diverse subvenții oferă beneficii maxime nu celor care au cea mai mare nevoie, ci celor mai bogați. Și acolo unde, de exemplu, din cauza TVA-ului redus, un pensionar economisește 80 de lei, o companie mare beneficiază de câteva milioane.