Autonomia Găgăuză se află într-o criză instituțională de peste jumătate de an: Adunarea Populară are mandatul expirat, datele stabilite pentru alegerea legislativului local au fost anulate de mai multe ori de instanțele judecătorești, organul electoral al regiunii nu este funcțional, iar după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul trebuie organizate și alegeri pentru funcția de bașcan. Experții consultați de Ziarul de Gardă spun că problema nu ține doar de data alegerilor, ci și de cine are dreptul legal să le organizeze în contextul în care la Comrat pare să nu existe voință politică pentru deblocarea situației.

Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), organul legislativ al autonomiei, care adoptă acte normative locale, aprobă decizii importante pentru regiune și are un rol-cheie în organizarea alegerilor, a expirat în noiembrie 2025. În mod normal, după expirarea mandatului trebuiau organizate alegeri pentru alegerea unei noi componențe. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Blocajul a pornit de la instituirea organului electoral al autonomiei. În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat organul electoral permanent al Găgăuziei, invocând costurile de întreținere. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.

Între timp, au apărut alte dispute: cum trebuie să se numească organul electoral, cine desemnează membrii, ce verificări trebuie să treacă aceștia și cum trebuie armonizată legislația electorală regională cu cea națională.

În decembrie 2025, Adunarea Populară a adoptat o serie de hotărâri cu privire la completarea autorității electorale locale ce are statut permanent cu noi membri. Pentru că în deciziile Adunării a fost folosită sintagma „Comisie Electorală Centrală” în loc de „Consiliul Electoral Central”, așa cum prevede noul Cod Electoral al R. Moldova, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat hotărârile APG în instanță. Astfel, două date stabilite pentru scrutin – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată. În paralel, deputații de la Comrat nu au reușit să voteze un document de compromis care ar fi putut debloca procesul electoral.

Mihail Sirkeli, jurnalist din Găgăuzia și fondator al portalului „Nokta”, consideră că problema actuală depășește cadrul unei simple dispute electorale și reprezintă un conflict mai vechi între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău privind regulile după care trebuie organizate alegerile în autonomie.

Potrivit lui, până la adoptarea noului Cod Electoral al R. Moldova, autoritățile găgăuze au exercitat de facto competențe extinse în domeniul electoral fără ca acestea să fie clar prevăzute în legislație. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Electoral, Chișinăul a recunoscut dreptul autonomiei de a reglementa anumite aspecte electorale, însă a cerut ca regulile generale să fie armonizate cu legislația națională.

„Noi avem nu o criză instituțională, noi avem o criză constituțională în relația Chișinău – Comrat. Deja a treia criză constituțională. Există o anumită ordine constituțională și Comratul nu vrea să se supună”, consideră Sirkeli.

Jurnalistul susține că Găgăuzia a avut la dispoziție aproape un an pentru a-și ajusta legislația electorală la noul Cod Electoral, însă nu a făcut acest lucru înainte de expirarea mandatului Adunării Populare.

Jurnalista din Găgăuzia Nata Cebotari consideră că actuala criză nu este percepută uniform în societatea găgăuză și că efectele ei depășesc cu mult sfera politică.

„Pentru un locuitor obișnuit al Găgăuziei care urmărește viața politică, aceasta este în primul rând o criză a oportunităților, a dezvoltării și a perspectivelor regiunii, și abia apoi o criză politică”, afirmă jurnalista.

Potrivit acesteia, pentru majoritatea locuitorilor contează mai puțin confruntarea dintre Comrat și Chișinău și mai mult efectele ei concrete asupra vieții de zi cu zi.

„Pentru majoritatea locuitorilor, problema principală nu este confruntarea politică în sine, ci consecințele ei: inactivitatea Comitetului Executiv controlat de gruparea Șor, lipsa de responsabilitate și eficiență a Adunării Populare, migrația tinerilor, calitatea educației, situația limbii găgăuze, starea sistemului medical și lipsa locurilor de muncă promise de echipa Evgheniei Guțul”, spune Cebotari.

După luni de blocaj, reprezentanții Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale și autorităților din Găgăuzia au elaborat un document de compromis care urma să deblocheze organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară. Proiectul prevedea alinierea procedurilor electorale din autonomie la Codul electoral al R. Moldova, inclusiv în ceea ce privește desemnarea și verificarea membrilor organelor electorale, verificarea candidaților și finanțarea campaniilor.

Documentul trebuia votat la ședința APG din 2 iunie, însă aceasta a eșuat din lipsă de cvorum, în sală prezentându-se doar 13 dintre cei 35 de deputați. Președintele interimar al APG, Nicolai Ormanji, a anunțat ulterior că demisionează. „Salvarea competențelor noastre (ale Găgăuziei, n.r.) se afla în această hotărâre. Nu cedăm competențele, așa cum spun unii «patrioți», ci dimpotrivă, le păstrăm”, spunea Ormanji, răspunzând susținătorilor lui Ilan Șor, care consideră regulamentul ca fiind o renunțare la competențele autonomiei.

În acest context, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a sugerat că tergiversarea adoptării compromisului ar fi influențată de factori externi. El a afirmat că reprezentanții Adunării Populare acceptă argumentele Chișinăului în cadrul negocierilor, însă ulterior își schimbă poziția. Grosu a lăsat să se înțeleagă că ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, ar fi încercat să convingă conducerea de la Comrat să nu accepte propunerile autorităților centrale.

Și jurnalistul Mihail Sirkeli crede că actuala instabilitate avantajează Federația Rusă. „Moscova vrea să păstreze acel punct de instabilitate în Găgăuzia, punctul de tensiune între Comrat și Chișinău, ca să îl folosească mai departe împotriva R. Moldova în procesul de integrare europeană”, susține acesta.

Reacțiile de la Chișinău au fost împărțite. Majoritatea parlamentară a spus că nu vor fi tolerate excepții pentru Găgăuzia, în timp ce opoziția a insistat pe un compromis politic amplu pentru reluarea dialogului cu factorii de decizie de la Comrat.

Întrebată cine poartă responsabilitatea pentru actualul impas, Nata Cebotari spune că vina aparține ambelor părți.

„Chișinăul şi Comratul au alimentat ani la rând un model bazat pe neîncredere reciprocă. Autorităţile centrale au privit adesea autonomia prin prisma riscurilor şi a necesităţii de control, iar politicienii regionali şi-au consolidat sprijinul electoral prin mesajul că «Chişinăul ne reduce constant competenţele»”, afirmă jurnalista.

În opinia sa, influența grupării Șor asupra regiunii a agravat și mai mult situația, iar autoritățile centrale au reacționat prea târziu la consolidarea acestei influențe.

Ziarul de Gardă a încercat să obțină comentarii de la mai mulți deputați ai APG cu privire la blocajul instituțional din autonomie și perspectivele organizării alegerilor.

O parte dintre aleșii locali nu au răspuns la apeluri sau au refuzat să comenteze situația. Deputatul Nicolai Ivanciuc a precizat că nu dorește să ofere comentarii despre alegeri, iar Svetlana Diuvenji a încheiat convorbirea după ce a aflat că este contactată de Ziarul de Gardă. Valentin Gaidarji a explicat că nu oferă comentarii prin telefon, invocând numărul mare de escrocherii telefonice.

Deputatul Grigorii Kadîn susține că situația nu ar trebui calificată drept o criză.

„Nu este nicio criză. Este încăpățânarea câtorva politicieni. Totul va fi bine. Vor fi alegeri. Notați-vă, ele vor avea loc pe 20 septembrie. Eu sunt ca un clarvăzător”, a declarat acesta pentru ZdG. Kadîn consideră că neînțelegerile dintre actorii politici nu reprezintă ceva neobișnuit pentru autonomia găgăuză.