G4Media: Componența posibilă a viitorului Guvern al României, cu nume controversate

Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele României, Nicușor Dan, urmează să prezinte lista miniștrilor pe care îi propune pentru a face parte din viitorul Executiv. G4Media, citând surse, a prezentat principalele nume care ar putea prelua portofoliile ministeriale și detalii din CV-urile acestora. Unele dintre numele vehiculate pentru funcțiile de ministru au fost implicate în controverse, notează presa din România. Sursa citată menționează însă că, deocamdată, nu este clar ce majoritate parlamentară va reuși să coaguleze Eugen Tomac în jurul viitorului său cabinet.

Ministerul Apărării: Mihnea Motoc, absolvent de drept, în perioada 1989-1991 a fost magistrat stagiar. Mihnea Motoc a intrat în Ministerul Afacerilor Externe în 1991. În perioada 1999 – 2001 a fost ambasadorul României în Olanda și reprezentant permanent al României pe lângă Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). În 2001 – 2003, Mihnea Motoc a fost secretar de stat în MAE, iar în anul 2003 a fost numit reprezentant permanent al României la ONU (New York), îndeplinind această funcție timp de 5 ani. În această calitate, el a fost în anii 2004-2005 reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU. Motoc a fost transferat în 2008 ca ambasador extraordinar și plenipotențiar și șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

În noiembrie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Mihnea Motoc ca ministru de externe, după demisia lui Teodor Meleșcanu din Guvernul Ponta. După doar o săptămână, Mihnea Motoc a renunțat la nominalizare după ce soția sa, judecătoarea Iulia Motoc, magistrată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, i-a sesizat faptul că o astfel de numire i-ar crea ei o situație de incompatibilitate la CEDO.

Mandatul de reprezentant la Uniunea Europeană s-a încheiat în aprilie 2015, după care Mihnea Motoc a fost numit ambasador al României în Regatul Unit.

În perioada 2015-2017, Mihnea Motoc a fost ministru al Apărării în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Ministerul Justiției: Cosmin Soare Filatov, consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale, este vehiculat pentru a prelua funcția de ministru al Justiției, conform surselor G4Media. Filatov are un doctorat în dreptul patrimoniului cultural, la Universitatea din Lille și apare pe site-ul BEC ca reprezentant al Partidului România în Acțiune, care l-a sprijinit pe Geoană la prezidențialele din 2024.

De precizat este că Filatov lucrează la Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP, care a asistat juridic Primăria București în timpul mandatelor de primar general ale lui Nicușor Dan. Cosmin Filatov a intrat în Baroul București la 15 ianuarie 2013, conform site-ului instituției.

Conform profilului de LinkedIn, Filatov a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București (2008-2012), master în Drept privat la aceeași universitate (2012-2013), a urmat doctorat în Drept, în domeniul Patrimoniu cultural la Universitatea București (2017-2020), apoi doctorat în același domeniu la Universitatea din Lille (2019-2021).

Filatov a publicat mai multe articole de specialitate și a susținut comunicări științifice despre nevoia unui cod al patrimoniului, despre codificarea legislației în materie administrativă, dar și despre surse de energie regenerabilă și considerații privind abordarea culturilor energetice la nivel național în context european sau despre codificarea urbanismului. Mai multe detalii aici.

Conform declarației de avere depusă în noiembrie 2025, la numirea în funcția de consilier prezidențial, Soare-Filatov deține, parțial sau integral, mai multe terenuri și clădiri, cele mai multe fiind achiziționate împreună cu soția sa, Andra Soare-Filatov. Un teren de 1 876 m², în Comarnic (județul Prahova) în 2025, două terenuri intravilane în București cumpărate în 2020, unul de 26,82 m² și un altul de 75,81 m².

Cosmin Alexandru Soare Filatov deține în nume propriu un apartament de 62m² în București, cumpărat în 2015. În proprietatea familiei mai este un apartament în București de 288 m², cumpărat în anul 2020. Pe 18 noiembrie 2024, Soare Filatov a vândut un apartament către o persoană fizică pentru 63 de mii de euro.

În conturi, avea 120 de mii de lei și 3 000 de euro, iar la un fond de pensii a acumulat 60 300 de lei.

„Așa cum veți observa și în declarația de avere, aceste datorii sunt eșalonate pe diferite intervale de timp, conform unor grafice de eșalonare (graficele, desigur, nu sunt publice). În cazul ANAF, de exemplu, durata maximă prevăzută de normele în vigoare este de 12 luni (în situația în care nu sunt depuse garanții colaterale), iar ratele sunt achitate lunar, conform graficului de eșalonare”, a spus Cosmin Soare Filatov pentru G4Media.

Consilierul prezidențial are datorii financiare mari, a remarcat G4Media. La data depunerii declarației de avere, avea restanțe la Fisc de aproape 230 de mii de lei și la Casa de asigurări a avocaților de peste 265 de mii de lei.

La Unicredit avea trei credite de aproape 400 de mii de lei și peste 221 de mii de euro. A luat 60 de mii de lei împrumut de la Horhocea Alexandru Lucian și la KRUK, un IFM, avea o datorie de 22 766 de lei.

În ultimul an fiscal încheiat înaintea numirii în funcție, veniturile lui Cosmin-Alexandru Soare-Filatov au provenit aproape integral din activități independente.

Ca avocat, el a realizat un venit anual de puțin peste 500 de mii de lei. Din activitatea didactică a încasat suma simbolică de 1 128 de lei. Soția sa nu a declarat venituri salariale.

Ministerul Afacerilor Externe: Luca Niculescu, în prezent secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). El a fost numit în această funcție în septembrie 2022.

Anterior, între 2016 și 2022, Luca Niculescu a fost ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, a reprezentat de asemenea România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. A fost, totodată, președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019 și 2022.

Între 1992 și 2016, Luca Niculescu a fost jurnalist. Redactor-șef al postului de radio RFI România, precum și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni: Money Channel, TVR 1, Digi24. Specializat mai ales în relații internaționale, a avut timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche. A fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Ministerul Afacerilor Interne: Bogdan Despescu, în prezent secretar de stat în MAI, este unul dintre numele controversate vehiculate pentru viitorul guvern.

A deținut funcția de inspector general al IGPR din decembrie 2015 până în ianuarie 2018, când a fost demis ca urmare a scandalului declanșat de cazul unui polițist de la Brigada Rutieră a Capitalei, Eugen Stan, acuzat că este pedofil.

Despescu a fost atunci schimbat din funcție la cererea ministrului de Interne, Carmen Dan, de către premierul interimar Mihai Fifor, după demisia Guvernului Tudose. La scurt timp de la revocarea sa, Despescu a afirmat că deținea date încă de la finalul anului 2017 despre intenția lui Carmen Dan de a-l demite, iar incidentul cu polițistul pedofil a fost o oportunitate speculată și un veritabil pretext.

Despescu a fost acuzat de jurnalist Emilia Șercan de plagiat într-o anchetă PressOne prin care a arătat că numărul 2 din Ministerul de Interne ar fi plagiat peste 150 de pagini din teza sa de doctorat.

G4Media a făcut o trecere în revistă a șirului de scandaluri în care Poliția Română, unde Despescu este al doilea om ca funcție, a fost implicată sau a înregistrat eșecuri răsunătoare: „Sub conducerea lui Bogdan Despescu, Poliția Română a fost implicată în scandaluri și a înregistrat eșecuri notabile.”