Vineri, 26 iunie, la Judecătoria Chișinău a avut loc o nouă ședință în dosarul de trădare de patrie în care este judecat fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă. Ședința s-a desfășurat în lipsa inculpatului, aflat în prezent sub control judiciar, care invocă în continuare motive de sănătate. Procurorul de caz Dumitru Ștefîrță a declarat pentru Ziarul de Gardă că expertiza medico-legală privind starea de sănătate a inculpatului n-a fost finalizată și, prin urmare, nu a fost prezentată nici în instanță.

„Nu s-a examinat nimic. Inculpatul nu s-a prezentat, iar expertiza medico-legală n-a fost finalizată (…). Toate ședințele au loc, dar nu sunt lucrative (…).”, a spus Dumitru Ștefîrță.

Procurorul menționează că, după prezentarea rezultatelor expertizei medico-legale, va decide care vor fi acțiunile întreprinse în continuare.

De cealaltă parte, Iuri Florea, avocatul lui Ion Creangă, susține că clientul său nu a fost prezent la ședință „din motive de boală”. Potrivit apărătorului, inculpatul ar urma să fie supus unei intervenții chirurgicale.

„Dumnealui a fost la ședința precedentă. Din câte înțeleg, dumnealui va mai avea o intervenție chirurgicală (…). Nu știe când va fi stabilită, pentru că abia i-au venit rezultatele analizelor medicale (…). Ședința (din 26 iunie, n.r.) nici așa n-avea să fie, pentru că nu este gata expertiza medico-legală. Pe 16 iulie sperăm că va fi gata expertiza medico-legală (…).”, a spus avocatul pentru ZdG.

Efectuarea expertizei medico-legală privind starea de sănătate a inculpatului a fost solicitată de către apărarea lui Ion Creangă în luna mai 2026. Tot atunci, controlul judiciar în privința lui Ion Creangă a fost prelungit cu încă 60 de zile.

Tot în luna mai, instanța a menținut obligațiile impuse anterior lui Creangă, inclusiv interdicția de a părăsi municipiul Chișinău, dar cu unele excepții, conform avocatului inculpatului.

Următoarea ședință de judecată în acest dosar este stabilită pentru data de 16 iulie.

În martie 2026, procurorul Dumitru Ștefîrță a acuzat că se încerca tergiversarea dosarului.

„N-avem o probă, un înscris medical care să confirme imposibilitatea participării inculpatului la ședința de judecată. Eu am invocat acest argument pentru ca apărarea să aibă posibilitatea să-l dezbată, iar atâta timp cât nu l-a combătut, respectiv mergem pe prezumția că dumnealui se simte bine. Dacă se reacționa cu bună-credință, sunt oportunități de examinare în lipsă (…). Asta este evident (despre tergiversare, n.r.). Asta s-a văzut și la judecătorul precedent, când în ultimele trei ședințe dumnealui nu s-a prezentat (…)”, a spus procurorul la finalul ședinței de judecată din 17 martie.

La aproximativ un an și jumătate de la trimiterea în judecată a fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, dosarul în care este inculpat pentru trădare de patrie a fost repartizat unui alt judecător, iar examinarea a fost reluată de la început. În prezent, cauza este examinată de judecătorul Veaceslav Cernalev. Veaceslav Cernalev a fost numit judecător la Judecătoria Chișinău în ianuarie 2019. Anterior, a activat mai mulți ani ca procuror.

Potrivit organelor de drept, de-a lungul timpului, Ion Creangă ar fi avut mai multe întrevederi la Chișinău cu angajatul Ambasadei Ruse în R. Moldova, Dmitri Kelov, căruia i-ar fi transmis diverse informații, inclusiv despre măsurile de consolidare a apărării militare a țării, despre situația din stânga Nistrului și cooperarea R. Moldova cu alte state în domeniul securității.

Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024 în timpul unei întâlniri cu rusul Dmitri Kelov. Potrivit RISE Moldova, pe podea au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său – alți 1 100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru 2024–2034. Procurorii susțin că banii i-ar fi fost dați lui Creangă în schimbul informațiilor. Creangă respinge acuzațiile și afirmă că bancnotele erau destinate unei călătorii la copiii săi din Viena.

Ion Creangă a fost angajat al Parlamentului din 1992, când a fost numit în funcția de consultant, iar ulterior a fost șef al Direcției juridice a aparatului Legislativului. În declarația de avere pentru anul 2023, acesta a indicat venituri de 428 de mii de lei obținute din salariul anual de la Parlament și 96 de mii de lei din indemnizații.