Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis restituirea cauzei penale al fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, către Procuratura municipiului Chișinău, pentru reluarea urmăririi penale. Decizia a fost luată la 15 iunie 2026.

Dosarul ține de transferul extralegal, din septembrie 2018, a cinci profesori de la Liceul Orizont către Turcia. Pentru acest transfer, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea Convenției în cauza Ozdil și alții VS R. Moldova și a acordat fiecărui reclamant câte 25 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Acuzatorul de stat a depus la 22 aprilie 2026 un demers prin care a cerut amânarea examinării cauzei privind acuzația de abuz de serviciu adusă lui Vasile Botnari și restituirea dosarului pentru reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și pentru identificarea altor participanți la operațiune. Prin încheierea din 15 iunie 2026, instanța a admis în parte această cerere.

„Instanța a aplicat articolul 326 din Codul de procedură penală. Potrivit motivării, măsura vizează reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și identificarea coautorilor. Instanța a precizat că această soluție nu repune în discuție vinovăția deja stabilită a fostului director al SIS, rămasă definitivă. Procurorul ceruse restituirea dosarului împreună cu rechizitoriul”, explică Promo-Lex.

În cauza Ozdil și alții, devenită definitivă la 11 septembrie 2019, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea articolului 5 § 1 (dreptul la libertate și siguranță) și a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenție.

„Curtea a reținut că privarea de libertate a reclamanților, la 6 septembrie 2018, nu fusese nici legală, nici necesară. Operațiunea a fost organizată astfel încât cei cinci reclamanți să fie luați prin surprindere și să nu aibă posibilitatea de a se apăra. Predarea lor către autoritățile turce a ocolit garanțiile prevăzute de dreptul intern și internațional. Curtea a mai constatat că instanțele naționale refuzaseră să examineze acțiunile reclamanților împotriva deciziilor de respingere a cererilor de azil și de declarare a lor ca persoane indezirabile”, lămurește asociația.

Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Vasile Botnari la 15 iulie 2020 pentru abuz de serviciu, cu o amendă de 88 000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Procurorul nu a atacat această sentință. Soția unuia dintre reclamanți, Galina Tüfekçi, a contestat hotărârea și ordonanța din 16 ianuarie 2020 care îi retrăsese calitatea de parte vătămată.

Procuratura Generală a inițiat, în februarie 2022, ancheta privind implicarea altor oficiali de rang înalt în transferul reclamanților. Investigația este în desfășurare de mai bine de 4 ani. Potrivit informațiilor prezentate Comitetului de Miniștri, ancheta a identificat oficiali de rang înalt care au acționat în favoarea și împotriva procesului de transfer.

În 2025, Procuratura i-a recunoscut ca părți vătămate pe reclamanții Sedat Hasan Karacaoğlu, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi. În comunicarea adresată Comitetului de Miniștri la 26 ianuarie 2026, Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au atras atenția asupra duratei investigației și asupra faptului că nu au fost dispuse puneri sub învinuire. Aceleași organizații au semnalat riscul împlinirii termenului de prescripție.

Potrivit articolului 46 din Convenție, statul are obligația de a executa hotărârea Curții Europene, sub supravegherea Comitetului de Miniștri. La reuniunea din martie 2026, Comitetul a adoptat o nouă decizie în acest dosar. Comitetul a invitat autoritățile să finalizeze procedurile penale împotriva fostului director al SIS fără întârzieri suplimentare și să informeze despre rezultat. A invitat, de asemenea, autoritățile să accelereze ancheta privind oficialii de rang înalt și să prezinte rezultatele concrete obținute. Comitetul a cerut adoptarea regulamentului subcomisiei parlamentare de control asupra SIS și continuarea demersurilor diplomatice pentru situația reclamantului Yasin Özdil, care rămâne deținut în Turcia. A invitat încă o dată autoritățile să transmită, de la cel mai înalt nivel politic, un mesaj clar privind inacceptabilitatea detențiilor arbitrare și a transferurilor extralegale. Termenul stabilit pentru prezentarea informațiilor actualizate este 12 septembrie 2026.

Asociația Promo-LEX, care reprezintă interesele familiei Tüfekçi în procesul penal, urmărește executarea hotărârii Curții Europene.

„Familia Tüfekçi cere de ani de zile ca cei vinovați de transferul extralegal să răspundă, iar reluarea urmăririi penale poate apropia acest obiectiv. (...) Solicităm autorităților statului să execute pe deplin și în termenul stabilit decizia Comitetului de Miniștri, cu respectarea independenței justiției”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX și reprezentant al părții vătămate în acest dosar.

În privința celorlalți patru reclamanți, autoritățile au confirmat că Riza Doğan, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi au primit statut de refugiat la 27 decembrie 2023, iar Sedat Hasan Karacaoğlu a obținut drept de ședere permanentă la 9 aprilie 2025. Aceștia traversează frontiera Republicii Moldova fără restricții. Pentru Yasin Özdil, situația rămâne nerezolvată. Potrivit autorităților, transferul executării pedepsei sale poate fi inițiat doar la cererea sa ori a rudelor sale și necesită acordul ambelor state. Tot potrivit autorităților, o formă de protecție nu poate fi acordată în absența sa, întrucât cererea de azil trebuie depusă pe teritoriul R. Moldova sau la frontieră. Promo-LEX și CRJM au cerut autorităților să identifice soluții care să permită întoarcerea sa și acordarea unei forme de protecție.

Ca măsură de prevenire a unor abuzuri similare, Parlamentul a adoptat în 2023 o nouă Lege privind Serviciul de Informații și Securitate și o Lege privind activitatea contrainformativă și informativă externă. Cadrul prevede un mecanism de control în patru paliere asupra activității SIS și introduce garanții împotriva arbitrarului, printre care un control judiciar ulterior al măsurilor și reguli speciale pentru măsurile care vizează avocați și jurnaliști. Regulamentul subcomisiei parlamentare de control asupra SIS este în continuare în curs de elaborare. Comitetul de Miniștri a invitat autoritățile să îl adopte și să informeze despre conținutul și aplicarea lui.

Promo-LEX și CRJM au mai semnalat că două documente din dosarul penal împotriva fostului director al SIS rămân clasificate. Autoritățile au răspuns că accesul la aceste materiale este posibil prin procedura de obținere a dreptului de acces la secretul de stat. Potrivit acestora, documentele privesc tactica și metodele de lucru ale SIS, iar instanțele naționale au acces la ele.

La 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci au fost reținuți și duși în Turcia de către SIS, asistat de Ministerul Afacerilor Interne. La 9 octombrie 2018, Procuratura Generală a fost sesizată cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale SIS în cadrul operațiunii de scoatere din țară a cetățenilor turci. Sesizarea a venit din partea mai multor entități, printre care Amnesty International Moldova, Avocatul Poporului și un grup de angajați ai Liceului Teoretic. Prin ordonanța din 5 noiembrie 2018, procurorul Procuraturii Generale Oleg Afanasii a refuzat pornirea urmăririi penale și a dispus clasarea procesului penal, deoarece faptele invocate nu întruneau elementele infracțiunii. Procurorul a constatat că acțiunile autorităților „au fost în corespundere cu legislația în vigoare”. La 2 august 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a anulat ordonanța din 5 noiembrie 2018, deoarece investigația efectuată de procurorul Oleg Afanasii nu a fost „eficientă”.

„La 15 aprilie 2019, la Procuratura UTA Găgăuzia a fost înregistrată plângerea Galinei Tüfekçi. Plângerea a fost depusă în numele lui Galina Tüfekçi.