Cercetătorii au ajuns la această concluzie în urma unui studiu publicat în revista NeuroImage. Aceștia au analizat datele a 14.198 de participanți din UK Biobank, un proiect britanic de amploare care colectează informații medicale, genetice și comportamentale de la voluntari. Studiul a inclus persoane de vârstă medie care lucrează și nu au boli grave sau tulburări neurologice diagnosticate. Dintre aceștia, 2.122 de indivizi au raportat că lucrează pe un program de schimburi. Cercetătorii au observat o reducere a volumului în două regiuni ale creierului: talamusul drept și amigdala stângă.
Ce rol au aceste structuri cerebrale? Talamusul este implicat în transmiterea și procesarea informațiilor, fiind legat de atenție, memorie și reglementarea ciclului somn-veghe. Amigdala joacă un rol esențial în procesarea emoțiilor și reacțiile la stres. Aceste funcții sunt adesea afectate la persoanele care lucrează frecvent noaptea sau care au un program de somn perturbat.
Pe lângă modificările observate în anumite structuri cerebrale, cercetătorii au identificat și semne de afectare a microstructurii substanței albe, rețeaua de fibre nervoase care asigură comunicarea între diferitele regiuni ale creierului. Modificările au afectat mai multe căi de conducere, inclusiv tractul corticospinal, pedunculii cerebrali și stratul sagital drept.
Studiul sugerează o legătură între munca pe schimburi și modificările cerebrale, dar nu demonstrează că programul de lucru este cauza directă a reducerii volumului anumitor structuri sau a deteriorării funcțiilor cognitive. Dacă te îngrijorează starea creierului tău, poți să te liniștești. Concluziile cercetătorilor sunt nu doar alarmante, ci și promițătoare. Studiul a arătat că modificările sunt reversibile. Atunci când o persoană renunță la locul de muncă sau își schimbă programul, începe un proces de normalizare.
Este important de menționat că modificările semnificative în volumul creierului necesită un timp îndelungat pentru recuperare. În decurs de 3 luni, nu se observă o revenire la normal. Totuși, cercetarea a arătat că, în medie, pierderea de volum asociată cu programul de lucru pe schimburi se oprește în aproximativ 2,4 ani. Cercetătorii consideră acest interval ca fiind un posibil timp de recuperare, în care creierul poate să se adapteze după o perioadă îndelungată de perturbare a ritmurilor circadiene.
Un alt aspect pozitiv este că modificările cerebrale nu înseamnă neapărat o scădere a performanței cognitive. Cercetătorii sugerează că aceste schimbări ar putea reprezenta un mecanism de adaptare la un program de lucru neobișnuit, fără a implica o deteriorare reală a abilităților cognitive.
În cele din urmă, există o întrebare legată de materialele utilizate pentru acest studiu. Acesta a fost realizat pe baza datelor din UK Biobank, iar participanții pot diferi în medie de populația generală, având în vedere că eșantionul a fost compus în principal din persoane de vârstă medie și înaintată. Prin urmare, concluziile nu pot fi aplicate automat tinerilor lucrători sau tuturor profesiilor cu program de lucru pe schimburi.
