Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Journal of Food Engineering.

Amatorii de cafea știu bine cum se prepară espresso. Cafeaua măcinată fin este introdusă în espressor, prin ea trece apă fierbinte sub presiune, iar după jumătate de minut se obține o băutură cu aromă distinctă și o amărăciune caracteristică. Dar este cu adevărat necesară apa fierbinte pentru espresso?

„Am înlocuit energia termică cu cea mecanică”, comentează Francisco Trujillo, lector principal la Școala de Inginerie Chimică. „Și rezultatele arată că apa fierbinte nu este o condiție obligatorie pentru obținerea unui espresso autentic. Undele sonore se descurcă la fel de bine cu această sarcină.”

Ultrasunetele – fără nicio înșelătorie

Oamenii de știință au dezvoltat o metodă denumită „espresso cu ultrasunete”. În locul apei clocotite, este utilizată apă la temperatura camerei. Un transductor special, fixat pe peretele coșului standard al aparatului de cafea, generează unde sonore de înaltă frecvență, care sunt transmise prin apă către cafeaua măcinată. În apă se formează bule microscopice care se sparg instantaneu, eliberând o cantitate mare de energie. Acționând asupra suprafeței particulelor de cafea, acestea favorizează eliberarea compușilor aromatici, a uleiurilor și a cofeinei.

Prepararea unui espresso cu ultrasunete durează între 2,5 și 3 minute, puțin mai mult decât cele aproximativ 30 de secunde necesare pentru un espresso clasic. Principalul avantaj constă însă în consumul redus de energie. Renunțarea la încălzirea apei permite economisirea a până la 75% din energie. Pentru o cafetieră de uz casnic, economia este modestă, însă pentru producătorii de băuturi pe bază de cafea, latte-uri reci și concentrate, beneficiile pot fi considerabile. Cafeaua obținută la temperatura camerei poate fi îmbuteliată imediat, amestecată cu lapte sau depozitată sub formă de concentrat, fără a necesita răcire suplimentară.

Se afirmă că espresso-ul cu ultrasunete este complet similar cu versiunea tradițională în ceea ce privește densitatea, intensitatea și conținutul de cofeină. Principala dovadă este un test dublu-orb cu participarea a 100 de consumatori obișnuiți, care beau cafea cel puțin o dată pe săptămână. Li s-au oferit patru mostre răcite în ordine aleatorie: espresso clasic, espresso cu ultrasunete, cafea filtrată obișnuită și cafea filtrată tratată tot cu ultrasunete. În cazul espresso-ului, participanții nu au putut distinge cu certitudine varianta tradițională de cea nouă după aromă, amărăciune, gust sau impresia generală. Iar în categoria cafelei filtrate, mostra cu ultrasunete a primit chiar note mai mari.