Parlamentul României are o ultimă șansă de a aproba un nou premier și un nou cabinet. În cazul eșecului, președintele Nikușor Dan ar putea dizolva parlamentul. Dorește alegeri anticipate doar partidul suveranist AUR, care câștigă teren în haosul actual și ar putea ajunge la putere. Criza și contradicțiile dintre jucătorii politici sistemici sunt atât de profunde încât apariția unui premier de compromis devine tot mai puțin probabilă. NM analizează cum se adâncește criza politică în România, care sunt posibilele scenarii viitoare și ce implicații ar putea avea pentru Moldova.

În aprilie 2026, cea mai mare partid din România — Partidul Social Democrat (PSD) — și-a retras sprijinul pentru guvernul de majoritate condus de Ilie Bolojan. La alegerile parlamentare din 2024, PSD a obținut cele mai multe voturi, dar acest lucru s-a dovedit a fi insuficient pentru a forma un guvern de sine stătător. În cele din urmă, puterea a trecut la o coaliție formată din PSD, a doua cea mai mare partid din țară — Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanți ai minorităților naționale.

Premier a fost numit liderul PNL, Ilie Bolojan. Totuși, PSD a jucat un rol principal în coaliție datorită celei mai numeroase fracțiuni din parlament. După ce social-democrații și-au retras sprijinul politic, Bolojan a fost destituit rapid — guvernul său a fost demis pe 5 mai 2026.

România a intrat într-o criză politică: coaliția de guvernare s-a destrămat, iar țara a rămas fără un guvern funcțional. Președintele propune candidatul pentru noul premier după consultări cu fracțiunile parlamentare. Prima încercare a fost propunerea consilierului său, Eugen Tomac, ca o figură „tehnocrată” de compromis, însă candidatura lui Tomac nu a ajuns nici măcar la vot în parlament. Tomac nu a reușit să obțină sprijinul fracțiunilor parlamentare și a renunțat la mandatul de formare a guvernului.

După aceasta, Nikușor Dan l-a propus pe vicepreședintele PNL, Alexandru Veștea, dar acest lucru a dus doar la o divizare finală în interiorul partidului. Problema a fost că nimeni nu a consultat național-liberalii înainte de a-l propune pe Veștea. În cele din urmă, PNL a refuzat să-l susțină pe propriul reprezentant. Fără voturile majorității liberalilor, aprobarea lui Veștea ca premier nu a fost posibilă.

Analistul politic Mihai Isac subliniază că divizarea din PNL nu a apărut peste noapte. Punctul de dispută a fost colaborarea cu PSD: „Pe de o parte, a fost grupul lui Ilie Bolojan, care a pledat pentru distanțarea de PSD. Pe de altă parte, s-a aflat grupul liderilor liberali, în special reprezentanții autorităților locale și așa-numiții „baroni” locali, care considerau că PNL ar trebui să revină la guvernarea țării împreună cu PSD”.

Isac atrage atenția asupra faptului că președintele a numit candidatul fără consultări prealabile. Acest lucru a dus la eșecul încercării de aprobat guvernul.

După eșecul numirii guvernului Veștea, pe 23 iunie, președintele a convocat din nou fracțiunile parlamentare pentru consultări. Totuși, viziunea de ieșire din criză rămâne diferită între părți.

PNL propune formarea unui guvern minoritar. Adică un cabinet din partide care nu au majoritate în parlament, dar care se înțeleg cu reprezentanții altor forțe pentru a obține sprijin la votul de aprobat al guvernului. Pentru o funcționare stabilă, liderul partidului, Ilie Bolojan, propune încheierea unui pact politic de șase luni.

„Este necesar un acord politic de tip național, în cadrul căruia, în următoarele șase luni, partidele semnatare se angajează că, indiferent cine va fi la putere, vor accepta câteva condiții de bază, care să țină cont de prioritățile noastre actuale și de situația economică și bugetară”, a declarat el.

În PNL se propune formula unui guvern minoritar cu participarea propriei partide, UDMR și USR. Totuși, opoziția nu intenționează să voteze pentru o astfel de configurație. Această idee nu este susținută nici de PSD, iar fără voturile social-democraților, aprobarea cabinetului este practic imposibilă.

În același timp, în PNL se admite și varianta în care guvernul minoritar ar fi format de PSD, dar doar după semnarea unui astfel de pact.

După consultările cu Nikușor Dan la palatul Cotroceni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul este pregătit să preia conducerea țării. Totuși, voturile social-democraților singuri nu sunt suficiente pentru aprobarea cabinetului.

Rămâne deschisă întrebarea dacă PNL și ceilalți foști parteneri de coaliție sunt dispuși să susțină un premier din partea PSD, având în vedere că tocmai social-democrații au demis guvernul Bolojan.

„Pentru PSD, cel mai favorabil scenariu ar fi un guvern minoritar propriu, susținut de un pact cu PNL, USR și UDMR, sau o nouă coaliție pro-europeană, în care postul de premier ar aparține PSD. Astfel, partidul ar controla puterea executivă, dar responsabilitatea pentru măsurile nepopulare ar fi împărțită cu alte partide”, a subliniat Isac.

O întrebare cheie rămâne colaborarea cu principalul partid de opoziție din țară — Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Tocmai voturile lor s-au dovedit decisive la votul pentru aprobarea cabinetului Veștea. Liderul suveraniștilor, George Simion, a păstrat suspansul până în ultimul moment, invitându-l pe Veștea la consultări în biroul AUR (și chiar a obținut această vizită), dar în cele din urmă a refuzat să ofere sprijin.

După aceasta, Grindeanu a respins public posibilitatea formării unui guvern împreună cu suveraniștii. Cu toate acestea, fostul secretar general al PSD, Paul Stănescu, a declarat că partidul a comis o greșeală distanțându-se de AUR.

Mihai Isac consideră că colaborarea PSD și AUR ar fi mai avantajoasă pentru suveraniști.

„Colaborarea deschisă cu AUR ar putea asigura voturi pe termen scurt, dar s-ar dovedi riscantă pe termen lung. PSD ar legitima principalul său competitor electoral, ar pierde o parte din imaginea sa pro-europeană și ar permite AUR să participe la putere, iar aceștia, la rândul lor, ar transfera responsabilitatea pe PSD pentru toate deciziile nepopulare”, sugerează Isac.

AUR, însă, pare că nu este pregătită să colaboreze cu nimeni. Aceștia joacă cu succes rolul principalului actor antisistem, criticând pe toată lumea și câștigând puncte pe dezamăgirea față de partidele sistemice și clasa politică. În același timp, partidul aspiră la legitimizare și la eliminarea etichetei de „extremist”. Iar combinația cu vizita candidatului președintelui Veștea la negocieri în biroul AUR a devenit parte a acestei legitimizări.

În practică, AUR dorește fie alegeri anticipate, în care ar putea să-și întărească pozițiile, fie propriul premier, adică o participare directă la conducerea țării. Totuși, un astfel de scenariu pare deocamdată puțin probabil.

Nikușor Dan a declarat deja că nu va propune un candidat pentru premier din partea suveraniștilor. „Cu toate acestea, președintele ar putea propune un candidat din partea PSD sau un politician independent, sperând că acesta va obține o parte din voturi și de la AUR. Totuși, o astfel de construcție ar fi extrem de fragilă. Președintelui nu ar trebui să numească un candidat până nu vede în scris o majoritate parlamentară pregătită să-l susțină”, consideră Isac.

Între timp, AUR rămâne principalul beneficiar politic al crizei în adâncire. Conform sondajelor din mai, AUR era cea mai populară partid din țară.

Criza actuală, care a lovit și mai mult jucătorii politici sistemici, va întări doar pozițiile suveraniștilor.

Conform acelorași sondaje, mai mult de jumătate dintre români consideră necesare alegeri anticipate. Legislația României prevede că președintele poate dizolva parlamentul dacă deputații nu aprobă de două ori un premier în termen de 60 de zile de la prima încercare eșuată.

Propunerea lui Eugen Tomac nu este considerată o astfel de încercare, deoarece nu a avut loc vot în parlament. Prima încercare oficială a fost votul pentru cabinetul Alexandru Veștea. După acesta...