Centrul de Comunicații Strategice și Combaterea Dezinformării (STRATCOM) a prezentat un raport despre cum, în primele cinci luni ale anului 2026, în Moldova s-au răspândit dezinformarea și mesajele manipulative. Documentul detaliază rețelele de conturi false pe Facebook și TikTok, campaniile coordonate pe platforma X, sondajele online și site-urile clickbait care au fost utilizate pentru promovarea narațiunilor anti-guvernamentale și anti-UE. NM relatează despre schemele identificate de centru și despre modul în care, conform evaluărilor sale, funcționează campaniile de manipulare informațională.

Unul dintre cazurile descrise în raport se referă la Facebook. În aprilie 2026, STRATCOM a identificat o rețea formată din 175 de conturi false, care au fost utilizate pentru publicarea și amplificarea artificială a mesajelor politice și manipulative. Conform raportului, aceste conturi erau configurate ca profiluri reale: li se dădeau nume locale, uneori scrise cu caractere chirilice, se foloseau imagini ale altor persoane sau generate de rețele neuronale, precum și se publica conținut neutru.

„Rețeaua promova mesaje manipulative despre activitatea instituțiilor statului, conținut în sprijinul actorilor asociați cu Ilan Șor, precum și teme alarmiste legate de Găgăuzia. Acest caz arată cum profilurile false pot fi construite treptat pentru a părea reale și apoi utilizate pentru a crea impresia unui suport public real. Eliminarea tuturor celor 175 de conturi de către compania Facebook confirmă caracterul fals al acestei rețele”, se menționează în raport.

Un alt aspect important în raport este dedicat TikTok. Centrul descrie această platformă ca un mediu în care mesajele manipulative pot câștiga rapid audiență datorită conținutului scurt, emoțional și ușor de distribuit.

În aprilie 2026, STRATCOM a documentat o rețea formată din 259 de conturi false pe TikTok. În total, acestea aveau peste 532 de mii de abonați. Între 1 ianuarie și 14 aprilie, aceste conturi au publicat peste 14 mii de postări, care au generat aproximativ 2,6 milioane de interacțiuni (reacții, comentarii și redistribuiri) și aproximativ 115,6 milioane de vizualizări.

Conform datelor STRATCOM, această rețea era mascată sub surse media, iar canalele păreau a fi pagini de știri sau platforme informaționale. Centrul a subliniat că pentru crearea conținutului s-a folosit sistematic inteligența artificială, ceea ce a permis producerea și distribuirea rapidă a materialelor. În plus, rețeaua a folosit activ caracteristicile algoritmilor TikTok, publicând clipuri scurte, emoționale și conflictuale.

„Acest caz arată că manipularea informațională se adaptează rapid la platformele utilizate de publicul larg. (…) Utilizarea inteligenței artificiale face ca producția de conținut să fie mai rapidă și mai ieftină. Datorită acestui fapt, rețeaua de conturi poate genera volume mari de conținut și influența percepția utilizatorilor, care în acest timp nu își dau seama că sunt supuși unei operațiuni coordonate”, se menționează în raport.

Un alt exemplu se referă la platforma X. În cadrul STRATCOM s-a declarat că, în mai 2026, acolo a fost promovat coordonat narațiunea conform căreia Moldova ar trebui să primească 300 de mii de migranți. Acest lucru a avut loc după declarația ministrului dezvoltării economice și digitalizării, Eugen Osmochescu, conform căreia țara se confruntă cu o lipsă de forță de muncă și ia în considerare posibilitatea atragerii de lucrători din străinătate. „Pentru a atinge nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, avem nevoie de 300 de mii de persoane”, a spus ministrul, precizând ulterior că Moldova poate accepta nu mai mult de 100 de mii de migranți.

În raport se menționează că problema economică reală — lipsa forței de muncă — a fost transformată într-o poveste alarmantă despre „înlocuirea populației” și „pierdere de identitate”. Conform datelor centrului, pe platforma X au apărut aproximativ 2 mii de postări și redistribuiri pe această temă, iar o parte semnificativă a publicațiilor a fost realizată cu un interval de până la 60 de secunde. Autorii raportului consideră că acest caz arată cum o problemă economică poate fi reinterpretată într-o narațiune de frică socială.

Raportul a descris, de asemenea, un caz de „captură informațională” a disputei legate de biserica din satul Dereneu. „Disputa juridică și administrativă privind jurisdicția bisericii a fost transformată într-o narațiune despre „atacul statului asupra credinței”, „românizarea forțată” și repetarea „scenariului ucrainean”, se menționează în raport.

Conform datelor STRATCOM, în rețelele sociale au apărut peste 2,3 mii de publicații pe această temă. Totodată, așa cum se menționează în raport, 91% dintre acestea au fost distribuite de „actori rău intenționați”. Aceste publicații au acumulat aproximativ 6,4 milioane de vizualizări și 241 de mii de interacțiuni.

Autorii raportului consideră că acest caz este un exemplu de cum un incident local poate fi „capturat informațional” și transformat într-o temă de polarizare religioasă, identitară și geopolitică. Conform evaluărilor centrului, astfel de acțiuni creează riscuri de escaladare socială și slăbire a coeziunii publice prin subminarea încrederii în autorități, poliție și cursul european al Moldovei.

Un alt bloc al raportului se referă la sondajele online. În martie, centrul a identificat promovarea unui sondaj adresat cetățenilor Moldovei, prin rețelele sociale rusești „Odnoklassniki” și „VKontakte”. Sondajul a fost realizat de o companie din Rusia, care este finanțată, printre altele, de autoritățile ruse.

Întrebările se refereau la UE, NATO, CSI, Rusia, neutralitate, unirea cu România, biserica ortodoxă, Transnistria și războiul din Ucraina. Unele formulări, conform evaluărilor centrului, „reproduc limbajul Kremlinului”, inclusiv expresia „operațiune militară specială”.

În raport se subliniază că astfel de sondaje pot fi utilizate nu doar pentru colectarea de date. Conform datelor centrului, acestea pot fi folosite pentru testarea vulnerabilităților publice și pentru a introduce premise manipulative chiar în procesul de completare a chestionarului.

Separat, centrul a descris o rețea internațională de site-uri și pagini pe Facebook, care au folosit imagini ale politicienilor pentru a promova materiale false, senzaționale sau înșelătoare. Fotografii ale politicienilor și titluri atrăgătoare au fost utilizate pentru a atrage trafic pe site-uri clickbait, care apoi au fost monetizate prin publicitate. În raport s-a menționat că această rețea a funcționat nu doar pentru publicul moldovean, ci și pentru audiențe din 32 de țări, inclusiv Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria.

Un alt mecanism descris în raport este „legitimizarea” externă a narațiunilor. Ca exemplu, centrul a menționat publicația franceză Omerta, prin care au fost promovate „mesaje anti-guvernamentale” despre Moldova. Ulterior, aceste materiale au ajuns din nou în spațiul informațional intern ca fiind „opinia presei franceze”. Conform evaluărilor centrului, această tehnică creează iluzia unei confirmări externe independente și poate influența nu doar percepția internă, ci și imaginea Moldovei în străinătate.

Autorii raportului subliniază că manipularea informațională nu funcționează printr-un singur canal și nu se concentrează pe o singură temă. Aceasta acționează prin infrastructuri, platforme, conturi, formate și teme adaptate pentru diferite categorii de audiență. În raport se menționează că astfel de operațiuni folosesc probleme reale sau sensibile pentru a amplifica neîncrederea în instituții, a polariza societatea și a slăbi sprijinul pentru cursul european al Moldovei.

„Principalul risc strategic constă nu doar în impactul fiecărui caz în parte, ci și în efectul cumulativ al acestor operațiuni. Repetarea acelorași teme — stat incapabil, instituții corupte, UE ca factor de control extern, identitate în pericol, securitate fragilă, autorități rupte de cetățeni — creează un climat de neîncredere, oboseală socială și cinism. Acest climat poate fi rapid exploatat în perioade de alegeri, crize politice, proteste sau decizii publice sensibile”, au concluzionat în STRATCOM.

Centrul de Comunicații Strategice și Combaterea Dezinformării a fost creat în 2023 la inițiativa președintelui Maia Sandu. Conform conceptului, centrul trebuie să se ocupe de „dezvoltarea comunicărilor strategice, materialelor și ghidurilor care explică cum să identifici dezinformarea și să lupți împotriva acesteia; crearea de mecanisme de monitorizare a spațiului public și crearea de platforme pentru interacțiune în acest domeniu cu instituțiile statului și g