„Statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț.” Respectiv, „de unde statul Republica Moldova, care ani de zile n-a contribuit cu nimica, la un moment dat este proprietarul care decide ce să se întâmple cu aceste lăcașuri de cult?”

Aceste afirmații aparțin lui Iulian Rață, protopop de Orhei al Mitropoliei Moldovei, și au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul din cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat.

Doar că, la mijlocul anilor ‘90, o companie fondată de Mitropolia Moldovei în parteneriat cu o mănăstire a fost scutită de plata mai multor taxe anume pentru a renova lăcașurile de cult de patrimoniu. Însă ceea ce a urmat au fost favoruri ilegale, intermediere de importuri, suspiciuni de evaziune fiscală, datorii de milioane la buget, amnistie și proces penal.

RISE Moldova a descoperit aceste lucruri analizând rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială. Mai mult, în versiunea electronică a unei legi, am observat existența a trei cuvinte care nu se regăsesc în versiunea ei tipărită. Trei cuvinte care au schimbat tot sensul unui articol de lege.

Era finele anului 1995, când deputații au adoptat Legea bugetului de stat pe anul 1996. În ea apare și o companie cu denumirea – Fondul Mitropoliei, care e scutită de plata mai multor impozite și taxe.

Fondul Mitropoliei este o societate pe acțiuni de tip închis. A fost fondată cu o lună înainte de adoptarea legii de către Mitropolia Moldovei și Mănăstirea Ţigăneşti din raionul Strășeni, avându-l în funcția de administrator pe însuși mitropolitul Vladimir.

Din contul scutirilor acordate prin lege, compania trebuia să restaureze lăcașuri de cult „incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat”. Doar că niciuna din cele peste douăzeci de tipuri de activitate ale Fondului Mitropoliei nu se încadrau la scopurile prevăzute de lege, „adică la construcția, restaurarea și reparația edificiilor de cult”, aveau să constate ulterior auditorii Curții de Conturi.

Remarca respectivă a fost una total inofensivă, comparativ cu tabloul general deconspirat de auditori. Or, pe lângă scutirile acordate de Legea bugetului de stat pe anul 1996, Comisia parlamentară pentru buget și finanțe a emis o scrisoare prin care mai a scutit Fondul Mitropoliei și de taxa pe valoare adăugată (TVA) la mărfurile importate.

Respectiv, Fondul Mitropoliei „a început să se ocupe de un singur tip de activitate – prestarea serviciilor de intermediar”. Astfel, în primele 10 luni ale anului 1996, compania a importat pentru diverse firme produse alimentare, bere, hrană pentru animale domestice, aparate electrice de uz casnic, combustibil, precum și automobile, în valoare de peste 20 de milioane de lei. La acel moment, suma reprezenta echivalentul a 4,5 milioane de dolari.

Ulterior, o verificare a constatat „ilegalitatea scutirii Fondului Mitropoliei de plata TVA pentru mărfurile importate” și, în rezultat, „bugetul de stat a suportat pierderi” de milioane de lei. Între timp, Fondul Mitropoliei a obținut chiar și licență pentru înființarea depozitelor vamale libere, „fără garanția bancară” obligatorie de 50 de mii de dolari. Favorul a venit ca urmare a unor indicații din partea premierului de atunci, Andrei Sangheli.

În cele din urmă, Curtea de Conturi a cerut de la fisc să întreprindă măsuri pentru a încasa în bugetul de stat mijloacele financiare obținute de Fondul Mitropoliei în urma „înlesnirilor fiscale nelegitime”. O perioadă, lucrurile au fost amorfe, respectiv, la datoria de puțin peste 2 milioane de lei calculată de fisc se mai adaugă penalități de întârziere și amenzi. În toamna lui 2006, ele însumau practic 6 milioane de lei.

În același an, fiscul a mers în instanță și a încercat să încaseze banii forțat. Dar, în timp ce dosarul se plimbă de la Curtea de Apel Economică la Curtea Supremă de Justiție și înapoi, Parlamentul votează amnistia fiscală. În rezultat, datoria totală de 8 milioane de lei a Fondului Mitropoliei față de buget a fost pur și simplu anulată. Raportată la cursul mediu de schimb din acel an, datoria anulată însemna peste 600 de mii de dolari.

Totuși, două controale ale Ministerului Finanțelor efectuate, ce-i drept, „cu consimțământul ÎPS Vladimir”, au constatat că Fondul Mitropoliei nu s-a ocupat exclusiv cu „prestarea serviciilor de intermediar”, cum concluzionase Curtea de Conturi.

Din contul scutirilor acordate prin Legea bugetului pe anul 1996, compania a direcționat aproape 800 de mii de lei pentru reconstrucția și reparația capitală a 13 mănăstiri și biserici. Iar partea leului, circa 1,6 milioane de lei, a mers la reconstrucția sediului Mitropoliei Moldovei – o clădire istorică din centrul Chișinăului pe care Guvernul i-a dat-o în folosință la începutul anului 1995.

Totodată, „din mijloacele scutite a impozitelor”, Fondul Mitropoliei a mai cumpărat pentru Mănăstirea Suruceni un VAZ-21214, automobil cunoscut sub numele de Niva, iar la Mănăstirea Țigănești a construit un drum la suprapreț, remarca Ministerul Finanțelor într-un demers adresat Guvernului.

În iunie 1998, Procuratura Generală informa Parlamentul că are pe rol un proces penal intentat pentru „Diminuarea plăţilor la bugetul public naţional în proporţii mari”, infracțiune pentru care puteai încasa și doi ani de închisoare. Decizia a survenit după ce „un control profund” al fiscului a depistat la Fondul Mitropoliei evaziune fiscală de peste 800 de mii de lei.

Procurorii au anchetat cazul aproape patru ani și, în 2002, l-au clasat, „din lipsa componenței de infracțiune”. Ei au pornit de la premisa că, „conform Legii bugetului pe anul 1996 [...] și explicațiile [...] date de comisia [parlamentară] pentru buget și finanțe, Fondul Mitropoliei a fost scutit de impozitele la import”. Respectiv, „nu poate fi vorba despre diminuarea plăților la buget”, concluzionau ei în 2002, într-un răspuns adresat deputatului Vlad Cubreacov.

Iar în 2011, materialele pe acest caz, parte a unui dosar de cancelarie cu denumirea „S.A. „Fondul Mitropoliei” art. „«Как у Бога за пазухой» (Ca în sânul lui Dumnezeu – din rusă)”, au fost distruse prin ardere, de rând cu alte dosare mai vechi. Despre aceasta ne-a comunicat oficial Procuratura Generală, când am încercat să obținem mai multe detalii.

Chiar și așa, justificarea oamenilor legii de clasare a procesului penal în privința Fondului Mitropoliei s-a bazat aparent pe o altă minune.

Când, în 1995, deputații au votat Legea bugetului de stat pe anul 1996, ea nu prevedea pentru Fondul Mitropoliei nicio scutire de TVA la importul mărfurilor. Asta reiese expres din versiunea tipărită a legii.

Însă versiunea electronică a legii, disponibilă ani la rândul în Registrul de stat al actelor juridice (până în 2019, aflat la adresa lex.justice.md, iar din 2019 – la legis.md), stipula nu doar scutirea Fondului Mitropoliei de TVA la vânzarea mărfurilor, cum e în versiunea originală, ci și la importul lor.

E adevărat că, după ce a fost adoptată, legea a suferit nouă modificări, totuși niciuna dintre ele nu a acordat companiei vreun beneficiu suplimentar. Singura scutire adițională pentru Fondul Mitropoliei – de TVA la importul bunurilor – a fost acordată ilegal prin scrisoarea Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, după cum a constatat fiscul.

Când și cum o prevedere dintr-o scrisoare, fie ea și a unei comisii parlamentare, a devenit parte din textul unei legi expuse pe un portal guvernamental, nu putem spune.

Pornind de la premisa că în Registrul de stat al actelor juridice orice modificare este catalogată și efectuată exclusiv de către persoane autorizate, am apelat de Agenția Resurse Informaționale Juridice (în prezent – Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească) din subordinea Ministerului Justiției, instituția responsabilă de gestionarea acestui registru.