Banca Centrală Europeană (BCE) își desfășoară politica monetară în zona euro prin intermediul a trei rate de dobândă cheie, iar rata dobânzii pentru depozite (deposit facility) servește drept principal orientator al politicii sale, transmite euronews.com. Ultima dată când rata dobânzii pentru depozite a fost majorată de BCE a fost în septembrie 2023, când a atins un maxim de 4,0% după un ciclu de înăsprire destinat stabilizării crizei inflaționiste post-pandemice. BCE a crescut, de asemenea, rata pentru operațiunile principale de refinanțare la 2,4%, iar rata pentru creditele marginale (marginal lending facility) la 2,65%. Creșterea ratelor cheie semnifică o schimbare clară față de ciclul de relaxare care a caracterizat abordarea BCE în cea mai mare parte a anului 2025 și are loc pe fondul accelerării inflației în zona euro, care a ajuns la 3,2% în mai, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, în condițiile în care prețurile la energie au crescut cu 10,9%. Practic, consiliul de conducere a recunoscut că nu mai poate rămâne inactiv. Chiar înainte de ședința de joi, piețele financiare au anticipat aproape în totalitate o creștere a ratelor: membrii consiliului de conducere al BCE, atât cei care susțin o abordare mai strictă, cât și „porumbeii”, au semnalat o majorare în luna iunie. Economia zonei euro se află sub presiune. Creșterea ratelor are loc într-un moment dificil pentru economia zonei euro. Economia blocului a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026, ceea ce a determinat economiștii să avertizeze asupra riscurilor de stagnare economică, adică o combinație de creștere slabă cu inflație accelerată și scăderea încrederii. Un sondaj realizat de BCE printre prognozatorii profesioniști (Survey of Professional Forecasters) sugerează că creșterea PIB-ului în 2026 va fi de doar 0,9%. Revizuirea în jos este direct legată de efectul negativ al prețurilor ridicate la energie, cauzate de războiul din Iran. Inflația a crescut la 3,2%, cel mai înalt nivel din 2023, iar inflația de bază, care nu ia în considerare componentele volatile, cum ar fi alimentele și energia, a crescut, de asemenea, de la 2,2% în aprilie la 2,5% în mai, ceea ce contrazice teza conform căreia presiunea asupra prețurilor este limitată doar la energie. Pentru gospodării și afaceri din cele 21 de țări ale zonei euro, această decizie înseamnă o creștere a costurilor împrumuturilor pentru ipoteci și credite corporative, în momentul în care puterea de cumpărare este deja sub presiune din cauza prețurilor ridicate la combustibil și gaz. Piețele anticipează, de asemenea, o probabilitate de aproximativ 50% pentru o nouă creștere în septembrie, ceea ce sugerează că măsura adoptată joi este percepută ca începutul unei noi etape de înăsprire a politicii, nu ca o măsură unică. Economiștii au tras semnale de alarmă. Argumentele în favoarea creșterii ratei de joi au fost formulate din timp, iar cel mai ferm a fost membrul consiliului executiv al BCE, Isabel Schnabel, care se ocupă de operațiunile de piață ale băncii. Schnabel a susținut că BCE trebuie să crească rata în iunie, indiferent dacă negocierile de pace în curs de desfășurare în Iran vor duce la un acord, făcând referire la durata conflictului și la cât de mult prețurile ridicate la energie s-au răspândit deja în restul economiei. Vorbind la o conferință în Seul, Schnabel a avertizat că „riscul de destabilizare a așteptărilor inflaționiste crește” și că banca nu mai poate „ignora acest șoc”. Principalul economist al BCE, Philip Lane, a declarat, de asemenea, că, de la prognozele din martie ale băncii, condițiile s-au deteriorat și că ședința din iunie va duce la o revizuire a prognozei de inflație în sus. Schnabel a mers și mai departe, sugerând că inflația ar putea ajunge la 4% până la sfârșitul anului.