Proiectul de lege privind mass-media a fost aprobat de Parlament în prima lectură pe 11 iunie. Autorii acestuia sunt opt deputați din partea partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), printre care se numără și președinta comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei. Proiectul a fost susținut de 53 de deputați din partea partidului de guvernământ.

În nota explicativă a proiectului se menționează că în Moldova este în vigoare o lege privind mass-media, adoptată în 1994, care a fost redactată având în vedere specificul pieței din anii '90, când principalele forme de media erau cele tipărite și agențiile de știri.

Proiectul stipulează că mass-media poate fi o persoană juridică sau o persoană fizică care desfășoară activitate economică.

De asemenea, se precizează că jurnalistul trebuie să lucreze „liber și independent” și are dreptul să refuze „elaborarea unui produs media sau a altui conținut media în cazul în care acesta contravine normelor profesionale și etice, criteriilor și standardelor jurnalismului”. Angajatorului îi este interzis să sancționeze, să concedieze sau să retrogradeze jurnalistul pentru acest motiv. Jurnalistul are, de asemenea, dreptul „de a nu dezvălui identitatea sursei de informație sau orice informație care ar putea duce la identificarea acesteia”, iar presiunea sau intimidarea jurnalistului „atrage, în funcție de circumstanțe, răspundere administrativă sau penală”.

Legea oferă și definiții ale concentrării pieței media, inclusiv a celei orizontale, atunci când un proprietar deține mai multe media de același tip, și a celei verticale, atunci când un proprietar are control „pe diferite etape ale lanțului de producție, distribuție sau vânzare a conținutului media, inclusiv furnizorii de servicii media, producătorii de conținut, distribuitorii sau subiecții care se ocupă cu vânzarea publicității”.

Legea mai impune Ministerului Culturii responsabilitatea „de a elabora și promova politica de stat în domeniul mass-media și de a implementa politica de stat stabilită prin prezenta lege”.

Separat, în proiectul de lege se menționează despre Consiliul Presei: acesta rămâne un organ consultativ, ale cărui decizii au caracter recomandativ, dar nu sunt obligatorii din punct de vedere legal.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, crearea unui registru al mass-media. Este vorba despre un registru al furnizorilor de servicii media, care va fi gestionat de Ministerul Culturii. Conform proiectului, includerea mass-media în registru nu este obligatorie, dar subvențiile de la stat vor putea fi obținute doar de mass-media incluse în registru.

Pentru a se înregistra în registru, proprietarii mass-media trebuie să prezinte un pachet de documente, inclusiv un extras de la Agenția Servicii Publice, informații despre proprietari, beneficiari, sursele de finanțare ale mass-media, date despre conducere, inclusiv redactorul-șef, care răspunde pentru conținut etc.

Înregistrarea poate fi refuzată dacă mass-media a prezentat informații incomplete, dacă nu este posibilă identificarea furnizorului de servicii media sau „cererea nu corespunde cerințelor legii”. Aici se face referire la documentele necesare menționate în lege.

Dacă Ministerul Culturii refuză înregistrarea în registru, mass-media poate contesta această decizie în instanță.

Anume punctul referitor la înregistrarea în registru a stârnit discuții aprinse în Parlament și critici. Opoziția a acuzat autoritățile că un astfel de registru va permite guvernului să obțină un control mai mare asupra mass-media, deoarece tocmai autoritățile vor decide cine merită subvenții și cine nu.

„În nicio țară europeană guvernul nu conduce și nu administrează registrele portalurilor de știri sau ale presei tipărite și nu decide cine este suficient de obedient și cine nu, pentru a fi recunoscut ca instituție media”, a declarat deputatul din partea „Partidului Nostru”, Nicolae Margarint.

Acesta a fost susținut și de deputatul din blocul „Alternativa”, Gaik Vartanian, care a afirmat că va elabora împreună cu colegii amendamente, iar dacă majoritatea parlamentară le va susține, fracțiunea sa este pregătită să voteze pentru noua lege: „Suntem pentru legislația europeană în domeniul mass-media, dar legea europeană privind libertatea presei a fost elaborată pentru a proteja presa de autorități, nu pentru a o supune controlului ministerului”.

Proiectul de lege a fost criticat și de Centrul Național Anticorupție (CNA). Obiecțiile au fost stârnite și de faptul că în lege este prevăzută finanțarea de stat a mass-media cu condiția „respectării neutralității editoriale”, dar nu există o explicație legală a acestui concept. CNA a considerat că acest lucru creează riscul abuzului de funcție.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat că legea nu prevede crearea unor mecanisme de control al statului asupra politicii editoriale a mass-media. Totuși, ea a recunoscut că în practica europeană registrele de acest tip sunt de obicei gestionate de autorități de reglementare independente, nu de ministere subordonate guvernului, și a admis posibilitatea transferării acestor atribuții către un institut neguvernamental.

„În cadrul discuțiilor despre proiect, am spus că în prezent este preferabil să lăsăm această chestiune în competența Ministerului Culturii, ca organ responsabil pentru politica în acest domeniu. Dar dacă considerați că putem transfera acest lucru altor instituții, eu personal susțin astfel de idei”, a asigurat ea.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, care a participat la elaborarea proiectului de lege, consideră că acesta este bun și chiar „prea liberal”. „Trebuie să ținem cont că în prezent există mass-media care se consideră mass-media, dar de fapt nu respectă neutralitatea. Trebuie să protejăm presa de calitate. Și este corect că subvențiile trebuie să fie obținute doar de mass-media care produce conținut de calitate”, a declarat Macovei pentru NM.

El a subliniat că, pe lângă noua lege, subvenționarea mass-media este reglementată și de legea specifică privind Fondul de subvenții pentru mass-media. Din aceasta reiese că subvențiile pot fi obținute doar de mass-media cu înregistrare oficială la Agenția Servicii Publice, care respectă Codul Deontologic, funcționează de cel puțin un an și nu are datorii față de buget.

La întrebarea NM dacă există riscul ca, după schimbarea puterii, această lege să funcționeze împotriva mass-media independente, expertul a subliniat că, în cazul schimbării puterii, orice reformă poate fi anulată. „Dar asta nu înseamnă că, invocând acest risc, nu trebuie să facem nimic”, a concluzionat Macovei.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegram @newsmakerlive. Acolo veți găsi rapid tot ce este important de știut acum despre Moldova și regiune.

Puteți contribui la jurnalismul de calitate, susținându-ne o dată prin sistemul E-commerce al băncii maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte a schimbării Moldovei în bine. Datorită sprijinului dumneavoastră, vom putea realiza și mai multe proiecte noi și importante și vom rămâne independenți. Indiferent de modul în care ne susțineți, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a deveni partenerul nostru. Nu este greu și chiar plăcut.

Dacă ați găsit o eroare, vă rugăm să evidențiați fragmentul de text și să apăsați Ctrl+Enter.