La 14 iunie 2026 se împlinesc șapte ani de la fuga lui Vladimir Plahotniuc din Moldova. Studiind segmente mai puțin cunoscute din materialele anchetei, reporterul RISE Moldova a aflat de ce, chiar și după „dispariția” oligarhului din politică, procurorii au avut nevoie de mai bine de un an pentru a învinge rezistența opusă de sistemul judiciar, pentru obținerea permisiunii de a percheziționa sediul central al Partidului Democrat, pe care ulterior chiar Procuratura avea să-l descrie drept centrul de gestionare a organizației infracționale a lui Plahotniuc.

La 2 iulie 2020, la ora 7:00 dimineața, la un an și trei săptămâni de la fuga lui Plahotniuc, grupul de anchetă a descins pentru percheziții în clădirea situată pe strada Armenească 44/3.

Liderul Partidului Democrat părăsise țara la 14 iunie 2019, cu un an înaintea perchezițiilor. De facto, fuga oligarhului s-a produs în mai puțin de o săptămână din momentul adoptării de către Parlament a declarației prin care Legislativul recunoștea Republica Moldova drept „stat capturat”.

Regimul lui Plahotniuc și al Partidului Democrat, la timona căruia s-a aflat acesta, a fost calificat drept o „dictatură”. În plus, corupția a fost considerată „endemică” și „principalul pericol pentru libertatea, siguranța și bunăstarea Republicii Moldova și a cetățenilor ei”, menționându-se că din această cauză Moldova „a ajuns să fie una dintre cele mai sărace și mai vulnerabile țări din Europa, cu o rată îngrijorătoare a depopulării”.

Totuși, organele de drept au putut avea acces fizic la infrastructura sediului din strada Armenească – considerat fortăreața dictaturii lui Plahotniuc – abia în iulie 2020, la un an și trei săptămâni de la plecarea oligarhului. Până în acel moment, procurorii afirmau că probele ar fi putut fi distruse sau tăinuite.

De altfel, dosarul în cadrul căruia a fost efectuată percheziția din 2 iulie 2020 a fost intentat inițial în România, în anul 2017, de către DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), pentru constituirea unui grup infracțional, șantaj, înșelăciune și spălare de bani. În Moldova, urmărirea penală a fost preluată de la autoritățile române abia în aprilie 2018, când, prin dispoziția Procurorului General de atunci, Eduard Harunjen, s-a decis continuarea investigației de către organele autohtone.

Ordonanța de efectuare a percheziției urgente la sediul lui Plahotniuc a fost aprobată chiar în ziua descinderii, în iulie 2020, de către Dumitru Răileanu, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În documentul intrat în posesia RISE Moldova, procurorul a indicat că, potrivit versiunii anchetei, activitatea organizației criminale investigate era asigurată inclusiv din clădirea de pe strada Armenească 44/3.

Proprietarul juridic al edificiului este Constar Invest SRL, companie menționată în ordonanța semnată de procurorul Răileanu. Firma este și în prezent proprietara clădirii în care se afla sediul lui Plahotniuc. Potrivit actelor cadastrale, peste 2.600 de metri pătrați ai imobilului se află sub sechestru din decembrie 2019, iar proprietarii se ascund în spatele companiei offshore Jarrow Business din Belize, beneficiind de o structură corporativă netransparentă.

Apărarea lui Plahotniuc a declarat public că percheziția ar fi fost ilegală. Avocatul Lucian Rogac – devenit ulterior și apărătorul lui Plahotniuc în cadrul procesului de după extrădarea acestuia în Moldova, în anul 2025 – declara presei în 2020 că reprezentanții PCCOCS au descins în fostul sediu al PDM fără a prezenta un document oficial, calificând acțiunile drept „metode de răfuială politică și răzbunare”.

Procuratura, în schimb, era de părere că din această clădire erau gestionate procesele administrative ale organizației și erau coordonate activitățile economice ale companiilor controlate de grupul de interese condus de Vladimir Plahotniuc.

Ancheta nu căuta doar acte pe suport de hârtie. În ordonanța PCCOCS erau menționate servere, corespondență electronică, hard disk-uri, memorii flash, cartele SIM, telefoane mobile, chei de acces la conturi bancare, dispoziții de plată, înscrisuri și ciorne, ștampile, procuri, precum și informații despre potențiale ascunzători din interiorul clădirii.

Până la 2 iulie 2020, procurorii încercaseră fără succes să obțină autorizația judecătorului de instrucție. Presa din Moldova a reflectat pe larg cazul, anunțând că, inițial, demersul privind autorizarea percheziției a fost respins de Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), decizie menținută ulterior și de Curtea de Apel Chișinău.

În consecință, percheziția de la sediul din str. Armenească 44/3 a fost efectuată la 2 iulie 2020 fără mandat, fiind legalizată post-factum de către Alina Gorceac, judecătoare la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), prin încheierea emisă peste o săptămână pe 9 iulie 2020.

Magistrata a conchis că circumstanțele se schimbaseră, iar necesitatea efectuării imediate a percheziției era justificată de noile materiale și de raportul ofițerului de urmărire penală. De asemenea, instanța a specificat că descinderea fără autorizare prealabilă a fost dictată de riscul iminent de distrugere sau tăinuire a probelor.