Valul de căldură care a afectat în ultimele zile vestul Europei s-a extins către centrul și estul continentului, determinând autoritățile din mai multe state să emită avertizări de temperaturi extreme și să îndemne populația să evite deplasările în aer liber în timpul orelor de vârf.

Temperaturile au depășit pragul de 40°C în mai multe regiuni, inclusiv în Ungaria, România, Serbia și Polonia. La Budapesta au fost maxime de peste 40°C, în timp ce Bucureștiul și Belgradul au înregistrat luni temperaturi de peste 38°C.

În Slovacia a fost consemnat un nou record național de temperatură, de 40,5°C, depășind precedentul maxim stabilit în 2007, scrie Adevărul.

Avertizări de cod roșu în mai multe state

Autoritățile din Ungaria, Polonia, România, Serbia, Croația, Slovacia și Bosnia și Herțegovina au emis avertizări de cod roșu pentru caniculă. Populația este sfătuită să rămână în spații răcoroase, să evite expunerea la soare și să consume suficiente lichide. În Ungaria, guvernul a deschis peste 2.000 de centre climatizate pentru persoanele care nu își pot răcori locuințele. Premierul Péter Magyar a făcut apel la solidaritate și la protejarea persoanelor vulnerabile în perioada celor mai ridicate temperaturi.

Totodată, centrala nucleară de la Paks a primit o derogare temporară privind temperatura apei utilizate pentru răcirea reactoarelor, pentru a evita reducerea semnificativă a producției de energie.

Germania se confruntă cu probleme de infrastructură

Germania a înregistrat o temperatură record de 41,7°C în landul Brandenburg. Căldura extremă a afectat infrastructura rutieră și feroviară.

Mai multe porțiuni ale autostrăzilor A1, A9 și A10 au fost deteriorate după ce betonul s-a dilatat excesiv, fenomen cunoscut drept „blow up”, care apare în special pe sectoarele vechi de autostradă.

În Leipzig, circulația tramvaielor a fost suspendată în unele zone după ce asfaltul topit a afectat liniile, iar în mai multe orașe au fost raportate întârzieri și anulări ale trenurilor din cauza defecțiunilor instalațiilor de climatizare.

În Croația, autoritățile au emis cod roșu pentru capitala Zagreb și pentru regiunile turistice Split și Dubrovnik. Pe insula Vis, din Marea Adriatică, zeci de pompieri și mai multe aeronave intervin pentru stingerea unui incendiu de vegetație care afectează păduri de pini.

În Italia, regiunea Alto Adige s-a confruntat cu furtuni violente, inundații rapide și alunecări de teren, după precipitații torențiale care au depășit 50 mm într-o singură oră în unele localități.

Valul de căldură afectează producția de energie nucleară în Franța

Temperaturile ridicate au redus producția de energie electrică a centralelor nucleare din Franța, după ce apa râurilor utilizată pentru răcirea reactoarelor a depășit limitele prevăzute de normele de mediu.

Compania Electricité de France (EDF) a diminuat puterea mai multor reactoare, iar producția nucleară a coborât la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni.

Scăderea producției a determinat o creștere accentuată a prețurilor energiei electrice. Contractele futures pentru luna iulie au urcat cu până la 27%, atingând aproximativ 81 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din acest an.

Autoritățile franceze avertizează că până la șase centrale nucleare, cu o capacitate instalată totală de circa 18 GW, ar putea fi afectate dacă temperaturile ridicate persistă.

Pentru a compensa reducerea producției nucleare, Franța a majorat producția de energie în centralele pe gaze naturale și a redus exporturile de electricitate către statele vecine.

Presiune asupra sistemelor energetice din Europa de Est

În Ucraina, temperaturile de până la 38°C pun presiune suplimentară asupra rețelei electrice, deja afectată de atacurile asupra infrastructurii energetice. Operatorii de rețea au introdus întreruperi temporare ale alimentării cu energie în mai multe regiuni pentru a evita supraîncărcarea sistemului.

Compania energetică Yasno avertizează că echipamentele funcționează în condiții de solicitare extremă, după mai bine de patru ani de război și numeroase atacuri asupra infrastructurii.

Franța analizează modificarea programului de lucru

Guvernul francez discută posibilitatea adaptării programului de lucru la temperaturile extreme.

Printre variantele analizate se numără modelul spaniol „zi intensivă”, prin care angajații încep activitatea dimineața devreme și o încheie în jurul orei 15:00, evitând intervalul cu cele mai ridicate temperaturi.

Autoritățile apreciază că episoadele de caniculă extremă vor deveni tot mai frecvente, ceea ce impune adaptarea modului de organizare a activităților economice.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că valul de căldură început în 21 iunie a provocat peste 1.300 de decese suplimentare în Europa. Franța a raportat peste 1.000 de decese asociate temperaturilor extreme, iar Spania peste 800.

În Polonia, doi participanți la un maraton de ciclism au murit după competiție, în condiții de temperaturi foarte ridicate. În Cipru, doi copii au fost găsiți decedați într-un autoturism parcat, iar în Germania poliția a raportat cel puțin 13 decese prin înec în timpul weekendului, pe fondul temperaturilor ridicate.

Europa Centrală și de Est este deosebit de vulnerabilă

Specialiștii consideră că statele din Europa Centrală și de Est sunt mai expuse efectelor valurilor de căldură din cauza infrastructurii urbane și a nivelului redus de utilizare a aerului condiționat. Numeroase cartiere construite în perioada socialistă sunt dominate de blocuri din beton prefabricat, proiectate pentru conservarea căldurii în sezonul rece, dar care acum acumulează temperaturi ridicate și oferă o ventilație limitată în timpul verii.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, rata utilizării aparatelor de aer condiționat în această regiune rămâne mult sub media europeană, ceea ce amplifică impactul valurilor de căldură asupra populației.