De la începutul anului 2026, subiectul unei eventuale uniri a R. Moldova cu România a reapărut constant pe agenda publică, fiind abordat aproape lunar în declarațiile liderilor politici de pe ambele maluri ale Prutului, în interviuri internaționale, poziționări oficiale și sondaje de opinie.

Analistul Laurențiu Pleșca, doctor în științe politice și expert asociat în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, consideră că ceea ce este numit în spațiul public „planul B” nu indică o resemnare în fața eșecului integrării europene, ci o formă de presiune diplomatică, prin care Republica Moldova își ajustează poziția de negociere în raport cu Uniunea Europeană și contextul regional de securitate.

La începutul anului, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că R. Moldova este un stat suveran, iar orice decizie privind viitorul acestuia aparține exclusiv cetățenilor săi. Declarația a fost făcută după participarea la Consiliul European informal de la Bruxelles. Răspunzând unei întrebări privind eventuala unire a României cu R. Moldova, șeful statului a subliniat că în prezent, majoritatea cetățenilor moldoveni susțin integrarea în Uniunea Europeană, obiectiv pe care România îl sprijină pe deplin.

Ulterior, același mesaj a fost reiterat într-un interviu internațional, unde Nicușor Dan a afirmat că România ar fi pregătită pentru o eventuală unire, însă numai în condițiile în care aceasta ar reprezenta voința clar exprimată a cetățenilor R. Moldova.

În aprilie, la finele Summitului Inițiativei celor Trei Mări, Nicușor Dan a reiterat că România rămâne deschisă „în orice moment” în care cetățenii de peste Prut ar decide un asemenea parcurs: „Din partea României, cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din R. Moldova o vor dori. Acum, depinde de aspirațiile, dorințele democratice ale cetățenilor R. Moldova, pe care evident că le respectăm. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata.”

În aceeași perioadă, și ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a abordat subiectul unirii într-un interviu acordat pentru TVR. Întrebată despre poziția sa față de eventualitatea unirii dintre Republica Moldova și România, șefa diplomației române a făcut trimitere la poziția constantă a statului român, exprimată inclusiv prin votul Parlamentului României din 2018, reiterat recent de președintele Nicușor Dan.

Totodată, Oana Țoiu a subliniat că prioritatea imediată a Bucureștiului este susținerea parcursului european al Republicii Moldova și deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Referindu-se la tema unirii, ministra a declarat că „cea mai simplă variantă și mai bună și pentru România, și pentru Moldova este unirea în interiorul UE, cu o piață unică și drepturi comune”, argumentând că integrarea europeană oferă deja cadrul instituțional și juridic necesar pentru apropierea celor două state.

Anterior, în ianuarie, la începutul acestui an, în cadrul Forumului economic mondial de la Davos, Oana Țoiu declara că pentru ca unificarea României cu Republica Moldova să se realizeze, aceasta trebuie să fie susținută de majoritatea cetățenilor ambelor țări: „Poziția României este ca apropierea celor două țări să se facă prin integrarea în Uniunea Europeană. Și suntem susținători fermi ai extinderii Uniunii Europene. În același timp aceasta nu este o decizie a guvernelor noastre, ci este o decizie a cetățenilor. Atât președinta Maia Sandu cât și președintele Nicușor Dan au vorbit despre acest lucru. Ei au făcut referire la voința poporului. Prin urmare, orice pas înainte în această chestiune va depinde de opiniile cetățenilor din România și Republica Moldova.”

Una dintre cele mai comentate declarații a fost cea a premierului demis între timp, Ilie Bolojan, care a afirmat că ar susține ideea unirii dacă ar depinde de votul său personal, subliniind în același timp prioritatea integrării europene a R. Moldova.

Întrebat dacă susține unirea României cu Republica Moldova, Bolojan a răspuns: „Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană. E foarte important acest lucru pentru frații noștri, pentru că dacă nu se leagă economic mai puternic de o zonă care poate să-i trateze economic, dacă nu beneficiază de transfer de tehnologie și de bunăstare într-o zonă din asta la limita de lumi, nu este foarte ușor să reziști”, declara Bolojan.

Anterior, și premierul desemnat al României, Eugen Tomac, se pronunța în favoarea unirii. „Eu cred că este un obiectiv realist, pe care trebuie să-l privim cu responsabilitate. Dar nu trebuie forțate lucrurile mai mult decât pot fi făcute în contextul actual. În R. Moldova, 50% dintre cetățeni sunt deja cetățeni ai României, pentru că așa au optat ei, statul român oferindu-le posibilitatea de a redobândi cetățenia”, declara Eugen Tomac în toamna anului trecut. El sublinia că unirea României cu R. Moldova ar trebui să aibă loc după integrarea țării noastre în Uniunea Europeană și că alternativa „în afara Uniunii Europene este ca Rusia să-și atingă obiectivul de a transforma din nou Republica Moldova într-o gubernie a sa, pentru că obiectivul Rusiei e de a reface URSS”. Recent, Tomac a declarat că deține și cetățenia R. Moldova pe lângă cea a României.

În R. Moldova, la începutul anului 2026, președinta Maia Sandu a abordat subiectul într-un interviu internațional: „Dacă ar fi un referendum, aș vota pentru unirea cu România”, a răspuns președinta în cadrul podcastului realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, la sediul președinției de la Chișinău, în care au fost abordate subiecte legate de situația geopolitică a R. Moldova, relația cu România și parcursul european al țării.

Ea a declarat atunci că „devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca R. Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană.” Anterior, Maia Sandu a menționat că unirea cu România nu este sprijinită de majoritatea cetățenilor, însă nu și-a expus public opinia proprie la acest subiect.

După ce discuția privind unirea a fost lansată în spațiul public de președinta Maia Sandu, și premierul R. Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat opțiunea personală pozitivă pentru unire: „Ca decizie personală, eu, Alexandru Munteanu, aș vota «pentru». Ca prim-ministru al R. Moldova, care este un manager și trebuie să îndeplinească voința majorității populației, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, am să fac tot ce este în posibilitățile mele ca să obținem acest obiectiv”, a declarat Munteanu pentru portalul „Observatorul de Nord”. Aceeași poziție a avut-o de mai multe ori și speakerul Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că ar vota „DA” la un eventual referendum.

În aprilie, președinta Maia Sandu a pledat pentru accelerarea integrării europene a R. Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest, argumentând că extinderea Uniunii Europene este esențială pentru consolidarea rezilienței în fața presiunii ruse. Într-un interviu acordat cotidianului francez „Le Monde”, șefa statului a evocat, din nou, scenariul unei eventuale reunificări a R. Moldova cu România, pe care l-a descris ca o posibilitate discutată în contextul geopolitic actual și al ritmului procesului de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost încadrată însă în logica mai largă a parcursului european, pe care Chișinăul îl consideră prioritar.

La conferința „Lennart Meri”, un eveniment dedicat politicii externe și de securitate, desfășurată anual la Tallinn, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a fost întrebată de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, despre perspectivele unirii. Maia Sandu a răspuns că unirea nu este o prioritate în acest moment, dar că este important ca R. Moldova să continue să își consolideze parcursul european și să își îmbunătățească relațiile cu România și Uniunea Europeană.