O astfel de ipoteză a fost avansată de oamenii de știință din Singapore, transmite mdpi.com. Neconcordanța evolutivă apare atunci când instinctele, formate într-un anumit mediu, sunt nevoite să acționeze într-unul complet diferit. Strămoșii omului trăiau în grupuri mici și unite, unde pericolul, sentimentul de apartenență, statutul și încrederea erau percepute prin oameni cunoscuți și semnale cotidiene, în contact direct. Astăzi, aceleași instincte sunt activate în mediul urban dens, pe platformele digitale, în condiții de inegalitate și într-o lume marcată de numeroase crize intersectate. Rezultatul este o confuzie internă: reacții care odinioară aveau sens în cercuri mici și familiare, în secolul XXI par nepotrivite sau împiedică viața.

Rețelele sociale accentuează în mod special această neconcordanță. Dorința de a-ți înțelege locul în grup ajuta odinioară la menținerea încrederii și cooperării între oameni bine cunoscuți. Astăzi, același mecanism este declanșat de un flux nesfârșit de vieți atent selectate, realizări și semnale de statut. Competiția nesănătoasă ca factor de stres. Fenomenul principal analizat în acest context de articol este competiția. Mediul modern poate amplifica senzația că ești evaluat continuu, depășit sau lăsat în urmă. Autorii consideră că tocmai acest sentiment accentuat de rivalitate poate fi una dintre căile prin care neconcordanța evolutivă conduce la stres și deteriorarea stării de bine.

„Competiția nu este nouă, dar viața modernă poate face ca senzația ei să fie permanentă. O perspectivă evolutivă ajută să înțelegem de ce oamenii reacționează atât de puternic la comparații și la teama de a fi inferiori altora, chiar și atunci când aceste semnale vin nu de la un grup mic, ci de la străini sau de pe ecranul gadgetului”, explică psihologul evoluționist Jose Yong de la Universitatea James Cook, autor principal al lucrării. Articolul se bazează pe cercetări și lucrări teoretice existente, nu pe date noi. Neconcordanța evolutivă este prezentată ca un mod de a înțelege problemele sociale și psihologice contemporane, în combinație cu explicații din psihologie, sociologie și economie. Toate aceste idei urmează să fie verificate în studii reale.

Acest lucru este important deoarece descrie mai bine premisele disconfortului psihologic decât trăsăturile individuale sau problemele personale. „Stresul, singurătatea și anxietatea sunt adesea interpretate ca probleme personale sau comportamentale, confirmă coautoarea studiului Sara Chan de la Universitatea Tehnologică și de Design din Singapore. Dar ele pot fi și consecința neconcordanței dintre mediul în care trăim și condițiile la care corpul și psihicul nostru sunt adaptate evolutiv. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim nu doar la reziliența individuală, ci și la modul în care sunt organizate orașele și comunitățile noastre.”

În continuare, cercetătorii intenționează să studieze cum se schimbă percepția competiției și bunăstarea în funcție de zonele verzi, locurile cu diferite grade de aglomerație resimțită, comunitățile cu niveluri diferite de conexiuni sociale, precum și în spațiile digitale care fie amplifică, fie diminuează tendința de comparație. Ce se poate face. Aceasta nu este în niciun caz o chemare de a reveni la un trecut mai simplu și nici o afirmație că viața modernă este iremediabil compromisă. Este un argument pentru o organizare mai conștientă a prezentului, subliniază articolul. „Avem nevoie de soluții care să funcționeze în acord cu natura noastră evolutivă, nu împotriva ei”, rezumă Yong. Dintre soluțiile posibile propuse de autori, pe lângă cele evidente și mai greu de implementat (precum particularitățile urbanismului și împăduririi orașelor), există și ceea ce fiecare dintre noi poate face chiar acum – să reducă utilizarea rețelelor sociale, să adopte un consum responsabil și să petreacă mai mult timp în natură.