Aceste pauze scurte nu doar că îmbunătățesc starea de bine, dar nu interferează deloc cu procesul de lucru. La această concluzie au ajuns oamenii de știință care au publicat rezultatele unui studiu amplu în British Journal of Sports Medicine.
Problema hipodinamicii – tulburările funcțiilor organismului cauzate de limitarea activității fizice – este astăzi foarte acută. Adulții din țările dezvoltate petrec între 11 și 12 ore pe zi în poziție șezândă. Stilul de viață sedentar crește riscul de dezvoltare a bolilor cronice și de mortalitate prematură. Testele de laborator au confirmat de mult eficacitatea scurtelor pauze de mișcare în timpul muncii pentru prevenirea consecințelor hipodinamicii. Însă cât de mult pot fi acestea introduse în rutina reală de lucru rămânea necunoscut.
Pentru a clarifica această problemă, organizatorii studiului au implicat aproape 20.000 de participanți la proiectul interactiv Body Electric Challenge, organizat de Radioul Public Național al SUA (NPR). Eșantionul a inclus persoane de toate vârstele, profesiile și tipurile de angajare.
Cum s-a desfășurat experimentul? Timp de două săptămâni, aproape 60% dintre voluntari făceau pauze de cinci minute pentru mers pe jos cu diferite periodicități: la fiecare 30, 60 sau 120 de minute. Această etapă a fost precedată de o săptămână în care subiecții și-au menținut stilul de viață obișnuit. Pentru evaluarea schimbărilor, majoritatea participanților completau zilnic chestionare de seară.
Pentru o analiză mai precisă a efectului imediat al pauzelor pentru activitate fizică, un eșantion aleatoriu de 1.200 de angajați de birou primea sondaje prin SMS de cinci ori pe zi. Potențialul de implementare a fost evaluat prin scale speciale de cinci puncte. Dacă o pauză cu o anumită periodicitate primea peste trei puncte, era considerată potențial implementabilă.
Analiza a arătat că toate cele trei variante de pauze au primit evaluări ridicate în criteriile de fezabilitate și acceptabilitate. Curios este că cel mai rar program – o dată la două ore – a arătat cel mai mare potențial de implementare, dar s-a dovedit a fi cel mai puțin eficient pentru îmbunătățirea stării mentale. La polul opus s-a aflat regimul cu pauze la fiecare jumătate de oră: acesta oferea o creștere semnificativă pe scalele de dispoziție și vitalitate, însă aplicarea sa practică ridica dificultăți serioase.
Intervalul optim a fost recunoscut cel de o oră. Această variantă, aleasă de aproape jumătate din toți participanții, combina o îmbunătățire vizibilă a stării de bine cu scoruri ridicate pe scalele de acceptabilitate și adecvare.
