Cercetătorii de la Universitatea Bergen din Norvegia au identificat o legătură între durata alăptării și probabilitatea dezvoltării la copil a simptomelor ADHD, scrie euronews.com. "Este bine cunoscut faptul că simptomele și tulburările psihiatrice sunt influențate atât de factori genetici, cât și de cei externi", a declarat Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetător la catedra de biomedicină a Universității Bergen și consultant senior la spitalul "Bethanien". "Am descoperit că, cu cât copilul a fost alăptat exclusiv (până la șase luni) pentru o perioadă mai lungă, cu atât nivelul simptomelor ADHD la vârstele de trei, cinci și opt ani a fost mai scăzut", a adăugat Solberg. Cercetătorii au analizat datele a peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009, urmărind caracteristicile alăptării și realizând observații ulterioare la vârstele de trei, cinci și opt ani. S-a constatat că orice formă de alăptare este asociată cu o reducere a severității simptomelor ADHD, însă efectul se intensifică pe măsură ce durata și intensitatea alăptării cresc, fiind maxim în cazul alăptării exclusive până la șase luni. Autorii au observat, de asemenea, diferențe semnificative între sexe: la fete, legătura a fost cea mai pronunțată în toate grupurile de vârstă. Potrivit lui Solberg, deși ereditatea rămâne probabil cel mai puternic factor de risc pentru ADHD, formarea tulburărilor de dezvoltare neurologică este influențată de numeroși alți factori. Sindromul de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este o tulburare comportamentală și neurodezvoltare caracterizată prin neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. De obicei, este diagnosticată în copilărie. ADHD nu poate fi complet vindecat, însă există metode de tratament, inclusiv terapie comportamentală și tratament medicamentos.