Acest subiect a fost discutat luni în cadrul Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective, transmite ipn.md. Ministrul muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, a afirmat că proiectul este în conformitate cu realitățile sistemului, unde vârsta medie efectivă de ieșire la pensie este de aproximativ 43,5 ani. Potrivit acesteia, reforma are ca scop atât menținerea angajaților în sistem și pe piața muncii, cât și introducerea unor beneficii solicitate anterior de sindicate, cum ar fi posibilitatea recalculării pensiei și eliminarea concedierii obligatorii pentru acordarea pensiei.
Ministrul a subliniat că proiectul vizează angajații Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Acesta prevede introducerea a trei condiții cumulative pentru ieșirea la pensie: atingerea vârstei stabilite, vechimea în muncă și stagiul total de muncă. De asemenea, se propune eliminarea încetării obligatorii a raporturilor de muncă pentru acordarea pensiei.
Conform autorilor, vârsta minimă de pensionare va fi de 45 de ani începând cu 1 ianuarie 2027, urmând să crească treptat cu câte șase luni în fiecare an până la atingerea vârstei de 50 de ani. Totodată, pentru angajații din structuri cu risc crescut se propune menținerea limitei de 45 de ani. Reforma prevede, de asemenea, creșterea vechimii speciale la 20 de ani, menținerea stagiului total de muncă la 25 de ani, extinderea bazei de calcul a pensiei de la ultimele 12 luni la ultimele 60 de luni de muncă, precum și introducerea posibilității de revizuire a pensiei pentru persoanele care continuă să lucreze după ieșirea la pensie.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții NAȚI au criticat proiectul, afirmând că noile condiții reduc nivelul de protecție socială pentru cei care lucrează în condiții speciale, caracterizate prin restricții, incompatibilități și riscuri constante. Aceștia au avertizat că creșterea vârstei de pensionare și modificarea altor garanții sociale ar putea accelera plecarea angajaților experimentați și ar diminua atractivitatea profesiei.
În acest context, ei au cerut excluderea criteriului de vârstă din proiect, reducerea vechimii speciale la 18 ani, includerea perioadelor de concediu pentru creșterea copilului și incapacitate temporară de muncă în calculul vechimii, precum și menținerea bazei de calcul al pensiei la nivelul ultimelor 12 luni de muncă.
În același timp, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a solicitat retragerea proiectului la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și constituirea unui grup de lucru tehnic format din specialiști ai instituțiilor vizate. Sindicatele consideră că reforma este necesară, dar susțin că drepturile dobândite ale angajaților actuali nu ar trebui să fie modificate pe parcursul activității lor. Ele propun aplicarea noilor reguli persoanelor angajate după intrarea în vigoare a legii și solicită revizuirea modului de calcul al pensiei, luând în considerare educația civilă și concediul pentru creșterea copilului în stagiul de muncă.
În răspuns, Natalia Plugaru a respins ideea de a renunța la vârsta minimă de pensionare, argumentând că statul trebuie să încurajeze menținerea personalului în sistem și să asigure sustenabilitatea bugetului de pensii. Ministrul a subliniat că reforma păstrează în continuare condiții mai favorabile în comparație cu sistemul general de pensii, iar propunerile de recalculare a pensiilor și alte beneficii pot fi realizate doar cu respectarea echilibrului financiar.
În același timp, reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor au menționat deficitul de personal și au declarat că modificările propuse vor îngreuna și mai mult atragerea de noi angajați. Aceștia au solicitat, de asemenea, realizarea unei analize separate a situației din sistemul penitenciar, invocând condițiile specifice de muncă.
La finalul discuțiilor, ministrul muncii a anunțat că toate instituțiile și organizațiile sindicale vor prezenta avize oficiale asupra proiectului, după care va fi constituit un grup de lucru tehnic pentru examinarea propunerilor și găsirea unei soluții de compromis înainte de avansarea proiectului de lege.
