Partidele „Alternativa pentru Moldova”, „Inima Moldovei” și „Marea Moldovă” au pierdut procesul în fața Curții Constituționale. Acestea contestau o normă legislativă care permite Ministerului Justiției să solicite suspendarea activității acestor partide din cauza suspiciunilor legate de partidul neconstituțional „Șor”. Președinta CC, Domnica Manole, a explicat decizia pe 30 iunie.

Președinta CC a reamintit că cele trei partide politice au contestat articolele legii referitoare la statutul succesorului partidului recunoscut ca fiind neconstituțional, precum și criteriile de stabilire a acestui statut și restricțiile activității partidelor politice ca măsură de asigurare.

CC a recunoscut că atribuirea acestui statut partidului este constituțională. Manole a explicat că Parlamentul a interzis crearea și înregistrarea unei noi partide politice, precum și utilizarea unei partide politice deja înregistrate pentru continuarea sau reluarea activității ca partid succesor al unei formațiuni recunoscute ca fiind neconstituțională.

„Parlamentul a considerat că o astfel de activitate reprezintă o abuzare a dreptului la asociere politică. În acest context, Parlamentul a reglementat procedura de constatare a partidelor politice care sunt succesoare ale unei formațiuni recunoscute ca fiind neconstituțională, a stabilit circumstanțele care pot fi luate în considerare de instanța judecătorească și a prevăzut termenele pentru evaluarea comportamentului în cauză”, a subliniat ea.

Potrivit acesteia, CC a considerat că Parlamentul nu a introdus o nouă categorie de restricții ale libertății de asociere, ci a clarificat cerința constituțională privind exercitarea de bună-credință a drepturilor fundamentale. A stabilit o serie de criterii care trebuie luate în considerare de autoritățile competente și de instanța judecătorească. Aceste criterii nu se aplică de sine stătător și nu înseamnă o atribuire automată a unui astfel de statut. Ele trebuie analizate în ansamblu, în context și în interdependență cu motivele care au dus la recunoașterea neconstituționalității partidului.

„Instanța a considerat că aceste criterii sunt formulate suficient de precis și obiectiv, deoarece presupun analiza unor fapte concrete, cum ar fi programele politice, declarațiile publice sau activitățile comune. În special, utilizarea formulării „formează un ansamblu” demonstrează faptul că Parlamentul nu a permis stabilirea succesiunii pe baza unor acțiuni disparate, ci a cerut o evaluare complexă a comportamentului partidului politic. Criteriile sunt previzibile din punct de vedere al consecințelor lor și corespund condiției de legalitate atâta timp cât sunt interpretate ca elemente simptomatice sau semne ale succesiunii”, a spus Manole.

Ea consideră că, interzicând succesiunea partidelor recunoscute ca fiind neconstituționale, autoritățile își îndeplinesc obligația de a proteja ordinea constituțională și valorile democratice de strategiile frauduloase de menținere a activității acestor partide și a „reîncarnării” lor în formațiuni politice existente sau noi.

De asemenea, ea a explicat de ce instanța a considerat constituțională posibilitatea dizolvării partidului succesor. În primul rând, Manole a subliniat că dizolvarea nu este o măsură automată, iar aplicarea acestei măsuri este posibilă doar după efectuarea unei evaluări judiciare individualizate. „Dizolvarea poate fi dispusă doar după ce instanța judecătorească, pe baza probelor adunate, stabilește că activitatea partidului politic se încadrează în categoria comportamentului interzis”, a adăugat ea.

Manole a precizat: dacă instanța stabilește că încălcările nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului, aceasta poate dispune, ca măsură alternativă, limitarea activității respectivei formațiuni. În acest context, CC a subliniat că posibilitatea individualizării măsurii reprezintă o garanție procesuală importantă, deoarece asigură o proporționalitate rezonabilă între gravitatea încălcărilor constatate și măsura dispusă de instanță.

Instanța s-a pronunțat, de asemenea, asupra constituționalității restricționării activității partidelor ca măsură de sancțiune. Manole a menționat că Parlamentul a reglementat mecanismul care permite limitarea activității partidelor politice, stabilind atât condiții de drept material, cât și procesuale, în care poate fi dispusă o astfel de măsură.

„Există situații care permit intervenția urgentă a statului: corupția masivă a alegătorilor și altele. Instanța a stabilit că aceste dispoziții respectă condiția de legalitate. Măsura de restricționare are un caracter temporar, iar durata maximă a acesteia este de 12 luni. Legea permite reluarea activității partidului politic după eliminarea neconformităților care au stat la baza intervenției statului”, a spus președinta CC.

În concluzie, CC a respins cererile de verificare a constituționalității formulate de partidele „Alternativa pentru Moldova”, „Inima Moldovei” și „Marea Moldovă”. În același timp, este important de menționat că decizia CC nu înseamnă că aceste trei partide sunt succesoare ale partidului „Șor”.

În 2025, Ministerul Justiției, pe baza noilor norme ale legii privind partidele politice, a solicitat Curții de Apel Chișinău să limiteze activitatea partidelor „Alternativa pentru Moldova”, „Inima Moldovei” și „Marea Moldovă”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, adică utilizează aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile cu același centru.

Ca răspuns, aceste trei partide s-au adresat CC. Ele au încercat să demonstreze că mecanismul care permite Ministerului Justiției să limiteze rapid activitatea partidelor prin intermediul instanțelor obișnuite încalcă dreptul la asociere și contravine Constituției. Ele au insistat că aceste restricții sunt excesive și încalcă drepturile membrilor acestor partide, care nu au nicio legătură cu partidul „Șor”.