Șeful oficiului Guvernului în Comrat, Serghei Cernev, consideră că alegerile pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) următoarei legislaturi sunt blocate cu scopul de a stabili controlul asupra organelor electorale regionale, transmite Anticoruptie.md. În opinia sa, în spatele acestei situații se află Ilan Șor, care își dorește să își păstreze influența asupra Găgăuziei pentru următorii opt ani. Despre aceasta a vorbit Cernev în cadrul unei întâlniri a clubului jurnaliștilor-investigatori pe tema „Situația în Găgăuzia văzută din interior. Soluțiile propuse de liderii locali. Rolul tineretului în procesele democratice”, organizată de Centrul de Investigații Jurnalistice.
Potrivit lui Cernev, dialogul pe tema alegerilor ar fi trebuit să înceapă încă anul trecut, iar negocierile actuale nu vor aduce rezultate.
„Acum, sarcina nu este de a organiza alegeri conform legilor Moldovei. Există un singur scop — de a alege propria Comisie Electorală Centrală. Și în aceasta constă pericolul. Această Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei va fi aleasă pentru cinci ani. Deja anul viitor vor avea loc alegeri locale, iar acest organ va fi responsabil pentru organizarea lor. Șor, cu ajutorul majorității sale, încearcă să stabilească controlul asupra sistemului electoral pentru următorii opt ani. Dacă comisia va fi aleasă pentru cinci ani, aceasta va reuși să organizeze alegeri pentru autoritățile locale, iar apoi și următoarele alegeri pentru Adunarea Populară și bașcanul Găgăuziei”, a declarat Cernev.
În opinia sa, miza lui Șor este pe deputații Adunării Populare, care pot forma o majoritate sub controlul său. Chiar dacă alegerile sunt organizate de Comisia Electorală Centrală, Șor, conform evaluărilor lui Cernev, este capabil să obțină nu mai puțin de 25 de mandate.
„După alegeri, aceștia vor începe să facă declarații împotriva statului. Vor crea o aparență de apărare a competențelor Găgăuziei, dar, de fapt, vor trasa autonomia într-o confruntare cu țara noastră”, a avertizat oficialul.
Cernev a subliniat că, până acum, datorită activității instituțiilor statului, s-au reușit evitarea unor astfel de scenarii, însă amenințarea nu a dispărut complet.
În opinia sa, în Găgăuzia se pregătea un scenariu similar cu cel pe care Kremlinul îl implementează în regiunea transnistreană. Ca exemplu, el a menționat procedura simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii și adoptarea paralelă în Rusia a unor legi care prevăd protecția cetățenilor ruși în străinătate.
Participanții la întâlnire au discutat, de asemenea, despre consecințele crizei pentru locuitorii autonomiei. Potrivit acestora, populația se confruntă cu un nivel fără precedent de dezinformare, ceea ce contribuie la creșterea atitudinii negative față de autoritățile centrale.
Anterior, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins, pe 9 iunie, în unanimitate, proiectul de hotărâre privind organizarea alegerilor pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) următoarei legislaturi. În Executiv s-a comunicat că documentul contravine legislației Moldovei și Găgăuziei. Ședința a început cu o adresare a fostului bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul, care își ispășește pedeapsa în închisoarea nr. 13 din Chișinău în cazul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. După aceasta, vicepreședintele Executivului, Ilia Uzun, a acuzat autoritățile centrale de crearea intenționată a haosului pentru a subordona organele de putere ale autonomiei.
Cu o zi înainte, președintele Maia Sandu a sugerat că Rusia ar putea fi implicată în blocarea alegerilor din Găgăuzia. Potrivit șefului statului, după ce reprezentanții Chișinăului și Comratului au ajuns la un compromis în problemele juridice pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, poziția unor membri ai APG „s-a schimbat brusc”.
Reamintim că criza politică din Găgăuzia s-a intensificat. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care creează condiții legale pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), nu a fost acceptat de deputații locali. NM a relatat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două alegeri: un nou mandat al APG și un nou bașcan.

