Acest lucru este menționat în raportul Institutului Vienez pentru Cercetări Economice Internaționale (wiiw), informează Mold-Street.

Creșterea generală a fost asigurată în principal de majorarea volumului investițiilor străine în Rusia și România. În cazul Rusiei, creșterea se explică prin redresarea după o bază extrem de scăzută, precum și prin restructurarea activelor externe ale cetățenilor ruși sub influența sancțiunilor, în urma căreia o parte din fonduri a fost returnată în Rusia din jurisdicții offshore.

Autorii studiului subliniază că acest fapt nu schimbă în niciun fel situația economică dificilă. Din cauza sancțiunilor, în Rusia aproape că nu există proiecte noi ale investitorilor occidentali. Raportul acoperă 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, inclusiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Slovenia și Serbia.

România – vedeta investițiilor străine

Autorii raportului evidențiază în mod special România, unde în 2025 volumul investițiilor străine directe a crescut la 8,1 miliarde de euro, comparativ cu 5,6 miliarde de euro în anul precedent. „Creșterea bruscă a investițiilor străine directe în România cu 45% indică atractivitatea țării pentru investitori, în ciuda crizei economice și politice actuale”, a declarat economista wiiw Olga Pindyuk.

Așadar, în 2025 volumul investițiilor atrase în România s-a apropiat aproape de cel al Cehiei, care de-a lungul multor ani a fost considerată una dintre principalele destinații pentru investițiile străine în Europa de Est.

Pe lângă România, creșteri cu două cifre ale fluxului de investiții în rândul țărilor UE din regiune au fost înregistrate în Bulgaria și Slovenia. În Bulgaria, volumul ISD a crescut cu 32%, până la 3,2 miliarde de euro, iar în Slovenia – cu 19%, până la 1,4 miliarde de euro. În același timp, Croația a înregistrat o scădere a indicatorului – de la 3,9 miliarde la 2,7 miliarde de euro.

Kosovo a atras 1,1 miliarde de euro, Moldova – doar 408 milioane

Totodată, studiul menționează o scădere a volumului investițiilor străine directe în aproape toate subregiunile Europei de Est, inclusiv în Balcanii de Vest. Aceasta se referă și la statele membre UE, unde reducerea a fost relativ mică – în medie în jur de 2% comparativ cu 2024.

În Balcanii de Vest, fluxul total de ISD a scăzut de la 10,3 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro, însă situația a fost foarte diferită în diverse țări. În Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, precum și Serbia, volumul investițiilor a fost semnificativ mai mic decât în anul precedent. Cea mai gravă scădere a avut loc în Macedonia de Nord – cu 61%, până la 468 milioane de euro.

În același timp, Kosovo, Muntenegru și Albania au reușit să crească fluxul de investiții. Kosovo a atras 1,1 miliarde de euro, cu 38% mai mult decât în anul precedent, ocupând locul trei în regiune după volumul ISD, după Serbia și Albania.

Moldova, care rămâne una dintre țările din regiune cele mai expuse riscurilor de securitate și consecințelor negative ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a înregistrat, de asemenea, o scădere a fluxului de investiții. În 2025, volumul ISD a fost de 408 milioane de euro, față de 427 milioane de euro în 2024.

Ucraina se confruntă cu dificultăți, dar păstrează un potențial uriaș

Ucraina, care continuă să reziste agresiunii ruse, a înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă a investițiilor străine. Dacă în 2024 volumul ISD a fost de 3,2 miliarde de euro, în 2025 acesta a scăzut cu 29%, până la 2,3 miliarde de euro. „Războiul, desigur, descurajează investitorii străini, în ciuda potențialului economic uriaș al țării. Totuși, după încheierea războiului, având în vedere perspectivele unei reconstrucții ample, volumul investițiilor străine poate crește brusc. Deja apar primele semne ale acestui lucru”, a remarcat Olga Pindyuk, care este și expert al institutului pentru Ucraina.

Proiecte noi mai puține decât în timpul pandemiei COVID-19

Experții wiiw se așteaptă la o scădere suplimentară a activității investiționale în regiune. În primul trimestru al anului 2026, numărul proiectelor noi de tip greenfield a scăzut cu 44% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar volumul investițiilor anunțate s-a redus cu 35%. Acestea sunt cele mai scăzute valori din ultimii șase ani.

„Acest lucru indică faptul că astăzi investitorii străini au mai puțină încredere în Europa de Est decât la începutul pandemiei COVID-19 și după începutul invaziei ruse în Ucraina”, notează Pindyuk. Ea adaugă că efectele conflictului legat de Iran încă nu s-au reflectat pe deplin în statistici.

Totodată, reducerea investițiilor nu este legată doar de geopolitică, ci și de schimbări structurale în regiune. Din cauza creșterii rapide a salariilor în ultimii doi ani, companiile industriale occidentale renunță tot mai des la modelul anterior de amplasare a producției ieftine în țările din Europa de Est.

Investitorii germani pleacă, cei austrieci manifestă prudență

Companiile germane și austriece, care tradițional au fost printre cei mai mari investitori din regiune, continuă să reducă noile investiții. Numărul proiectelor anunțate de companiile germane în perioada de la al doilea trimestru al anului 2025 până în primul trimestru al anului 2026 a scăzut de la 213 la 144, ceea ce reprezintă o reducere de 32%. Volumul investițiilor pentru aceste proiecte a scăzut cu 5% – până la aproximativ 4,6 miliarde de euro, după o scădere de aproape 50% în perioada anterioară de raportare.

Investitorii austrieci au anunțat investiții de aproximativ 1,3 miliarde de euro, față de 1,2 miliarde de euro în anul precedent. În același timp, au fost anunțate 35 de proiecte noi greenfield, ceea ce corespunde nivelului ultimilor patru trimestre, dar este semnificativ mai puțin decât cele 49 de proiecte anterioare.

China rămâne cel mai mare investitor nou

China păstrează statutul de cel mai mare investitor nou în țările Europei Centrale, de Est și de Sud-Est. Volumul investițiilor chineze anunțate aproape s-a dublat – de la 9 miliarde la aproximativ 16,5 miliarde de euro, apropiindu-se de nivelul record din perioada 2023–2024 (18,3 miliarde de euro). „O parte semnificativă a fondurilor chineze este direcționată către construcția unei fabrici pentru producția de aluminiu cu emisii neutre de carbon în Kazahstan, precum și către extinderea producției de vehicule electrice și baterii în țările Europei Centrale și de Est”, a menționat Olga Pindyuk.

În ciuda unui nivel atât de ridicat al noilor investiții, investițiile chineze reprezintă în continuare doar puțin peste 1% din volumul total acumulat al investițiilor străine directe în regiune. Conform bazei de date wiiw, aproximativ 70% din ISD acumulate provin în continuare din țările Uniunii Europene, în special din Germania. Totodată, creșterea investițiilor chineze indică o consolidare a influenței economice a Chinei în țările Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.